Majoritatea firmelor românești, nepregătite pentru transparența salarială
Aproape trei sferturi dintre companiile din România riscă să nu se conformeze noilor cerințe privind transparența salarială, chiar dacă mai sunt doar două luni până la implementarea Directivei UE în acest sens. Un studiu recent, realizat de Mirro pe un eșantion de 150 de organizații din diverse domenii, relevă un decalaj semnificativ între gradul de conștientizare și capacitatea reală de aplicare a noilor prevederi.
Nivel scăzut de înțelegere operațională
Datele studiului indică faptul că doar un sfert dintre companiile chestionate înțeleg clar implicațiile directivei. Restul prezintă un nivel scăzut de înțelegere operațională, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea lor de a se adapta la noile reguli.
Simona Lăpușan, CEO & Founder Mirro, a subliniat importanța unei abordări care depășește simpla raportare. „Transparența salarială nu înseamnă doar raportare, ci capacitatea organizației de a explica, pe baza datelor, de ce doi oameni sunt plătiți diferit, iar acest lucru este greu de făcut atunci când datele despre remunerație și performanță nu sunt conectate”, a declarat aceasta.
Unul dintre principalele impedimente este lipsa unui responsabil clar desemnat pentru implementarea cerințelor. Aproape jumătate dintre firme (49%) nu au o persoană sau un departament dedicat acestui scop.
Provocări în justificarea diferențelor salariale
De asemenea, multe organizații se confruntă cu lipsa unor structuri salariale bine definite. Aproximativ 60% dintre companii nu au astfel de structuri, ceea ce face dificilă compararea rolurilor și analiza echității salariale. Cea mai mare provocare constă în justificarea diferențelor de remunerare, un aspect central al directivei europene.
Directiva cere ca diferențele salariale să fie justificate prin criterii obiective, neutre din punct de vedere al genului, și nu doar raportate. Cu toate că majoritatea companiilor pot genera rapoarte salariale defalcate pe gen, 9 din 10 nu pot explica motivele pentru care există diferențe salariale între angajații cu roluri similare.
În prezent, companiile din România nu sunt indiferente față de Directiva UE, dar sunt în mare parte nepregătite. În lipsa unui sistem coerent care să conecteze datele, procesele și deciziile, riscul nu este doar de întârziere, ci de neconformitate.
Directiva prevede sancțiuni severe pentru companiile care nu respectă noile obligații, inclusiv amenzi și plata despăgubirilor către angajații afectați. Conformitatea se transformă astfel dintr-un simplu exercițiu operațional într-un risc real de afaceri.
