România înregistrează o inflație anuală de aproape 10%, fiind pe primul loc în Uniunea Europeană în privința creșterii prețurilor. Facturile de energie electrică au crescut cu 72% după eliminarea plafonului de prețuri, iar majorările fiscale adaugă presiune suplimentară asupra gospodăriilor. Se estimează că normalizarea pierderilor de prețuri va avea loc cel mai devreme în ultimul trimestru din 2026.
Inflația a depășit toate prognozele anterioare
În septembrie 2025, rata inflației în România a ajuns la aproape 10%, fiind semnificativ peste estimările Băncii Naționale, care prevăzuse un vârf de maxim 9,7%. Guvernatorul Mugur Isărescu menționase o „cocoașă” de maxim 9,7%, dar realitatea s-a dovedit a fi mai severă. În octombrie, rata inflației a scăzut ușor la 9,8%, însă România rămâne în fruntea clasamentului european al creșterii prețurilor – nivelul de 9,8% este de patru ori mai mare decât cel din Germania și de zece ori mai mare decât cel din Franța, în timp ce media europeană a fost de 2,4%.
Problema nu se limitează doar la energie și alimente. Creșterile de prețuri s-au răspândit în toate sectoarele economiei: bunurile nealimentare s-au scumpit cu 11%, serviciile cu 10,4%, iar produsele alimentare cu aproape 8%. Inflația de bază, care exclude produsele cu variabilitate accentuată, a ajuns la 8,1%, depășind anticipările și persistând în creștere.
Cel mai important factor de creștere a fost energia electrică. După ce autoritățile au eliminat plafonul de prețuri la 30 iunie 2025, facturile pentru energie au crescut continuu: cu 63% în iulie, 69% în septembrie, și 72% în octombrie față de aceeași perioadă a anului anterior.
