România intră în recesiune tehnică după o contracție economică
Economia românească a intrat în recesiune tehnică, înregistrând o scădere în ultimul trimestru din 2025, comparativ cu trimestrul anterior, conform unui anunț oficial al Institutului Național de Statistică (INS) realizat vineri. Această contracție s-a alăturat unei scăderi anterioare observate în toamna anului trecut, deși bilanțul întregului an indică o creștere de 0,6% față de 2024.
Analizând datele, INS a revizuit cifrele de creștere pentru primele trei trimestre ale anului trecut, semn că ajustările economice sunt tot mai frecvente. În detaliu, rezultatele PIB-ului pentru trimestrul I 2025 au fost revizuite de la 100,1% la 99,4%, iar pentru trimestrul II, de la 101,1% la 101,0%. În context, indicele CONFIDEX a înregistrat o scădere semnificativă, de la 51,3 la 47,2, ceea ce denotă o încredere în scădere în economia națională, mai ales în rândul mediului de afaceri.
Impactul asupra sectorului privat și al încrederii în economie
Aceasta este a cincea recesiune tehnică înregistrată de România din 2010, iar implicațiile acesteia nu sunt de neglijat. Deși economia globală poate suferi, anumite sectoare, cum ar fi comerțul și industria, continuă să înregistreze o creștere pozitivă. De asemenea, fluctuațiile din diverse industrii sugerează o complexitate a recesiunii, în care nu toate sectoarele sunt afectate în mod egal.
Scăderea încrederii în economie se reflectă și în percepția antreprenorilor. Ion Lixandru, CEO-ul Romtrailer, a subliniat: “Stai și îți faci socotelile exact ca un gospodar care știe că din șapte recolte vei avea trei mai puțin bune. Trebuie să te pregătești să îți formezi o educație pentru reziliență”. Percepția de instabilitate, atât politică, cât și economică, este evidentă în rândul managerilor, 78% dintre aceștia anticipând un climat legislativ și fiscal mai puțin favorabil în următoarele șase luni.
Provocările din sectoare strategice
În sectorul de IT, provocările sunt evidente. Schimbările fiscale recente și avansul rapid al inteligenței artificiale creează un context competitiv complicat. Specialistii din domeniu consideră că, deși România are un potențial imens, eforturile de adaptare la noile realități sunt esențiale pentru a nu rămâne în urmă. Ciprian Harabagiu de la Decalex a comentat: “PIB-ul va crește, oarecum ușor artificial, dar nu știm cât de profitabil va fi”.
Pe de altă parte, sectorul energiei pare să prezinte ocazii de dezvoltare, în special în contextul geopolitic actual, dar totodată se confruntă cu lipsa sprijinului instituțional, lucru esențial pentru a nu pierde momentul de transformare.
Managerii au devenit precauți în fața viitorului, iar 40% dintre respondenți afirmă că situația financiară a companiei lor s-a înrăutățit în ultimele șase luni. Această nesiguranță se transformă, în multe cazuri, în lipsă de investiții, un factor crucial pentru o recuperare robustă a economiei.
România se află într-un moment delicat, în care autoritățile trebuie să participe activ în crearea unui climat favorabil pentru afaceri, astfel încât liderii din toate sectoarele să poată să-și mențină optimismul. Oricum ar fi, viitorul va depinde nu doar de capacitatea de adaptare la noile provocări, ci și de viziunea pe termen lung a acestei națiuni.
