România înregistrează un deficit comercial alarmant de aproape 30 de miliarde de euro în primele unsprezece luni ale anului 2025, pe fondul creșterii importurilor și a stagnării exporturilor. Conform unui studiu recent, valoarea deficitului se ridică la 29,77 miliarde de euro, iar o parte semnificativă a acestei sume provine din sectorul agroalimentar, mai precis din industria alimentară și din exporturile de animale vii, care însumează aproximativ 3,65 miliarde de euro.
Această creștere a deficitului comercial a devenit o preocupare majoră pentru economiști și decidenții politicii economice, în condițiile în care balanța comercială a României devine tot mai dezechilibrată. Specialiștii avertizează că acest trend poate avea efecte negative pe termen lung, afectând stabilitatea economică și competitivitatea produselor românești pe piețele internaționale.
### Cauzele deficitului: importurile în creștere și provocările sectorului agricol
Un factor esențial în creșterea deficitului îl joacă volumul tot mai mare al importurilor, care depășesc exporturile cu un decalaj alarmant. Creșterea prețurilor globale pentru materii prime și produse finite a dus la interiorizarea acestor costuri de către consumatori și companii, alimentând balanța comercială deficitară.
De asemenea, sectorul agricol se confruntă cu dificultăți serioase în încercarea de a-și crește contribuția la export și de a reduce dependența de importuri. În ciuda potențialului agricol deosebit, mai ales în ceea ce privește produsele alimentare și creșterea animalelor, rezultatele nu au fost suficiente pentru a inversa tendința de deficit persistent. Din studiul realizat recent reiese că, în acest context, investițiile în modernizarea infrastructurii și în tehnologii agricole sunt absolut necesare pentru a sprijini creșterea productivității și pentru a face sectorul mai competitiv pe piața europeană și mondială.
### Strategii pentru reducerea deficitului și consolidarea producției naționale
Autorii studiului propun o serie de măsuri menite să accelereze procesul de consolidare a producției interne, în special în sectoarele agroalimentare considerate strategice. Unul dintre principalele recomandări vizează intensificarea sprijinului pentru fermieri și industria alimentară, pentru a crește volumul de produse locale destinate exportului și pentru a diminua dependența de importurile din afară.
Implementarea unor politici publice eficiente trebuie să vizeze, de asemenea, reducerea pierderilor în lanțul de aprovizionare și promovarea inovării tehnologice în agricultură. În plus, consolidarea lanțurilor de distribuție și dezvoltarea de parteneriate industriale ar putea contribui la crearea unor produse competitive pe piețele externe, echilibrând astfel balanța comercială și reducând deficitul în următorii ani.
### Perspective și última evoluție
Deși tendințele actuale indică un deficit tot mai mare, oficialii din domeniul economic subliniază că există oportunități reale pentru impulsionarea producției interne, dacă se adoptă măsuri strategice în timp util. La nivel european, se discută despre stimulente fiscale și programe speciale pentru susținerea agriculturii și industriei alimentare din România, în contextul provocărilor geopolitice și economice globale.
În următoarele luni, se așteaptă o intensificare a dialogului între factori de decizie și mediul de afaceri, pentru a identifica cele mai eficiente soluții de stabilizare a balanței comerciale. Scenariile analiștilor indică faptul că, dacă se va investi în modernizare și în sustenabilitate, România poate începe să reducă gradual acest deficit mare, transformând provocările în oportunități de creștere economică durabilă.
