Economia României a intrat oficial în recesiune tehnică, după ce, conform datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS), Produsul Intern Brut (PIB) a scăzut pentru a doua oară consecutiv, cu 1,9% în trimestrul IV al anului 2025 comparativ cu trimestrul III. Aceasta urmează unei scăderi de 0,2% în trimestrul anterior, confirmând temerile specialiștilor despre o perioadă economică dificilă.
Adrian Codirlașu, președintele Asociației CFA România, a subliniat gravitatea situației, afirmând că „economia nu merge bine. Nu va merge bine anul acesta, poate nici anii următori. Va fi greu de ieșit din această situație”. Perspectivele pesimiste dezvăluie faptul că recesiunea tehnică, deși nu implică neapărat o criză economică severă, reflectă o încetinire semnificativă a creșterii economice.
Consumul ca motor al economiei în declin
Declinul PIB-ului românesc este, în mare parte, rezultatul unei scăderi notabile în consum, care odată era considerat principalul motor al economiei. Codirlașu a explicat că inflația ridicată de aproximativ 10% și creșterile salariale de doar 5% au erodat puterea de cumpărare a populației. „Nu avea cum să nu se vadă în consum”, a declarat acesta, accentuând impactul pe care aceste fenomene l-au avut asupra economiei.
În contextul scăderii consumului, viitorul economic al României ar putea depinde de investiții și de accesarea fondurilor europene. Cu toate acestea, pentru a beneficia de aceste resurse, autoritățile trebuie să implementeze reformele necesare. Codirlașu a menționat că soluția pentru reducerea deficitului bugetar nu este creșterea taxelor, ci mai degrabă diminuarea cheltuielilor publice. „Nu ai cum să pornești economia luând bani din economia privată”, a subliniat el.
Reacția autorităților la recesiunea tehnică
Premierul Ilie Bolojan a încercat să minimalizeze efectele recesiunii tehnice, descriind-o ca parte a „costului anticipat și inevitabil” al tranziției de la un model economic bazat pe consum și deficit către unul centrat pe investiții și productivitate. „Nu traversăm o criză, ci o perioadă de corecție”, a afirmat Bolojan, încurajând o viziune optimistă asupra viitorului economic al țării.
La rândul său, consilierul Victor Giosan a adăugat că recesiunile tehnice pot fi considerate fenomene normale în cursul ciclurilor economice, mai ales după perioade de creștere sustenabilă. Acesta a recunoscut, însă, că percepția publicului despre economie este în mare parte influențată de abilitatea autorităților de a gestiona dezechilibrele bugetare și de a stimula investițiile.
Provocările viitoare și perspectivele de creștere
Economiștii sunt îngrijorați de posibilitatea ca România să intre într-o perioadă de stagflație, caracterizată prin stagnare economică și inflatie ridicată. Această combinare ar putea crea dificultăți majore în gestionarea politicilor fiscale. Instrumente precum dobânzile, care sunt folosite adesea pentru a combate inflația, pot aduce, în același timp, o agravantă a recesiunii.
Pe parcurs, perspectivele pentru 2026 rămân incerte, iar economiștii subliniază că evoluția economiei va depinde în mare măsură de deciziile politice și de capacitatea hotărâtă de a reduce dezechilibrele economice. „Este o perioadă de ajustare”, concluzionează Bolojan, accentuând necesitatea unei viziuni pe termen lung pentru stabilitatea economică a României.
Recesiunea tehnică în care a intrat România aduce cu sine provocări semnificative, dar și oportunități pentru un nou început, în condiții de mai mare responsabilitate economică și politică. Ce va urma este o întrebare deschisă, însă starea actuală a economiei nu lasă loc de complacere.
