România alunecă într-o recesiune economică profundă, cu indicatori macroeconomici în scădere, conform unei analize recente. Cifrele indică o „aterizare forțată”, generată de măsuri de austeritate și lipsa unor măsuri de sprijin pentru sectoarele generatoare de valoare adăugată. Perspectivele pentru următoarele luni nu sunt optimiste, pe fondul reducerii consumului și stagnării investițiilor.
Scădere generalizată a indicatorilor economici
Dinamica Produsului Intern Brut (PIB) real, decalajul PIB, producția industrială și activitatea în servicii indică o cădere economică în primul trimestru al acestui an. Consumul a scăzut, investițiile private sunt frânate, iar cele publice sunt mai mici decât în perioada similară a anului trecut. Încrederea în economie a scăzut substanțial, menținându-se la niveluri care indică o probabilitate ridicată de recesiune.
Analiza, care face referire la o analiză publicată în februarie, sugerează că măsurile de austeritate au afectat sever economia. Consumul a scăzut constant, investițiile private sunt blocate, iar exporturile nu compensează declinul. Consecințele se resimt deja în scăderea capacității de producție și o posibilă creștere a șomajului.
Necesitatea unei noi abordări economice
Autorii analizei subliniază necesitatea unei modificări a viziunii economice. Aceasta ar implica înlocuirea austerității cu un plan rațional de reducere a cheltuielilor și creștere a veniturilor bugetare, concomitent cu măsuri de relansare economică. O consolidare fiscal-bugetară corectă ar trebui să fie graduală, asigurând echitatea socială și protejând investițiile publice productive.
Analiza recomandă o abordare care să includă sprijin politic larg și o comunicare transparentă. Aceasta ar trebui să se bazeze pe o combinație echilibrată de măsuri, favorabile creșterii economice. Se atrage atenția asupra faptului că, din criza fiscal-bugetară inițială, s-a ajuns la o criză economică profundă.
Perspective sumbre pentru 2026
Se anticipează o cădere economică și în 2026, pe fondul inflației în creștere și a șomajului în urcare. Zgomotul geopolitic provocat de războiul din Iran și consecințele economice și sociale asociate acutizează criza, reflectând șocuri externe suprapuse dezechilibrelor interne.
La sfârșitul anului trecut, România a înregistrat cea mai mare scădere trimestrială dintre țările Uniunii Europene. Analiza principalilor indicatori validează ipoteza unei recesiuni profunde. Scăderea PIB-ului real trimestrial a fost de 1,8%, cea mai mare din perioada post-pandemie. Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional și-au revizuit în jos estimările privind creșterea economică a României pentru anul curent.
Sursa: Mediafax
