Conform Mediafax: Farmacii în criză: Absența tinerilor și fuga specialiștilor amenință sănătatea publică
Colegiul Farmaciștilor din România și asociațiile majore din industria farmaceutică lansează un semnal de alarmă privind scăderea dramatică a numărului de farmaciști și prăbușirea interesului pentru facultățile de profil. Această situație riscă să afecteze nu doar farmaciile de cartier, ci și spitalele, industria medicamentelor, cercetarea și instituțiile publice din sănătate.
Între anii 2022 și 2025, România a pierdut 1.478 de farmaciști, o tendință alarmantă care se traduce printr-o scădere medie de aproximativ 1,35 specialiști pe zi. În același timp, numărul farmaciilor, drogheriilor și oficiilor locale de distribuție a crescut cu 208 unități, amplificând presiunea pe resursele umane disponibile. Legea impune clar prezența obligatorie a unui farmacist pentru funcționarea unei farmacii comunitare, personalul necalificat neputând acoperi această funcție esențială.
Admitere dezastruoasă la Facultatea de Farmacie: Interes minim față de alte specializări medicale
Datele admiterii din acest an evidențiază un decalaj uriaș între popularitatea unor profesii medicale și situația precară a Facultății de Farmacie. La Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, unde s-au înscris 6.916 candidați în 2026, doar 107 au optat pentru Farmacie, pentru un total de 114 locuri. Dintre aceștia, 83 au fost admiși, un număr mult inferior față de Medicina sau Stomatologie.
Situația este și mai gravă la Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași, unde din 124 de locuri disponibile, doar 23 de candidați s-au înscris, iar 14 au fost admiși. La Cluj-NAPOCA s-au ocupat 28 din 30 de locuri bugetate, iar la TÎRGU MUREȘ au rămas neocupate posturi. Singura excepție notabilă este UMF CRAIOVA, unde 117 candidați au concurat pentru locurile de la Farmacie.
Dezechilibru între responsabilități și recompense: Cauzele declinului profesiei de farmacist
Reprezentanții profesiei farmaceutice indică drept cauză principală un dezechilibru major între nivelul de pregătire și responsabilitatea cerute farmacistului și atractivitatea financiară și profesională a meseriei. Farmacistul este perceput în continuare, în principal, ca eliberator de medicamente, deși rolul său poate include servicii de prevenție, vaccinare, monitorizare a tratamentelor și educație pentru sănătate.
Pe lângă aceasta, sectorul se confruntă cu costuri administrative în creștere și presiuni financiare, mecanismul de reglementare a marjelor nefiind actualizat din anul 2009. Aceste aspecte contribuie la descurajarea tinerilor de a urma această carieră.
Impactul extins al deficitului de farmaciști: De la mediul rural la instituțiile centrale
Organizațiile farmaceutice avertizează că mediul rural va resimți primele efecte negative ale lipsei de personal, unde accesul rapid la consiliere medicală și medicamente este vital. Pe termen lung, deficitul se va extinde și asupra farmaciilor din spitale, industriei farmaceutice, laboratoarelor de analiză, cercetării și instituțiilor precum Agenția Națională a Medicamentului și Direcțiile de Sănătate Publică. Obligația legală a prezenței farmacistului face ca nerespectarea acesteia să ducă la imposibilitatea funcționării legale a farmaciilor comunitare.
Colegiul Farmaciștilor și asociațiile din domeniu solicită intervenția Guvernului prin deschiderea unui dialog național. Printre propunerile transmise ministerelor Sănătății și Educației se numără finanțarea serviciilor farmaceutice suplimentare, integrarea farmacistului în programele de sănătate publică, corelarea locurilor din universități cu necesarul real de personal, reducerea birocrației și adoptarea unor măsuri pentru atragerea și reținerea personalului calificat. Scăderea numărului de studenți în prezent se va reflecta într-un deficit acut de farmaciști pe piața muncii în anii următori.
Sursa: Mediafax
