Conform Digi24: Moody’s menține ratingul României, dar perspectiva rămâne negativă
Agenția internațională de evaluare financiară Moody’s a confirmat ratingul suveran al României la nivelul „Baa3”, menținând astfel țara în categoria statelor recomandate investițiilor. Cu toate acestea, perspectiva asociată ratingului rămâne negativă, semnalând un avertisment cu termen din partea agenției. Aceasta indică o probabilitate mai mare de retrogradare în următorii 12-24 de luni, comparativ cu o eventuală îmbunătățire.
Factori politici, principalul motiv al perspectivei negative
Consultantul economic Adrian Negrescu a subliniat că această decizie reprezintă, în esență, evitarea unei pierderi, nu un câștig în sine. Perspectiva negativă, confirmată de Moody’s, este un semnal clar că România se confruntă cu riscuri politice semnificative. Agenția menționează explicit moțiunea de cenzură care a dus la căderea guvernului și fragmentarea Parlamentului, întârziind formarea unui nou executiv.
Această situație politică instabilă a contribuit la percepția de risc crescut. Moody’s pornește de la premisa că un nou guvern va fi instalat după vacanța de vară și subliniază necesitatea ca acesta să funcționeze eficient pentru adoptarea bugetului pe 2027. Alegerile parlamentare anticipate sunt considerate improbabile în contextul post-1989.
România, sub lupa agențiilor de rating
Situația României este cu atât mai delicată cu cât perspectiva negativă este acum prezentă la toate cele trei agenții majore de rating: Fitch, Moody’s și S&P. Această configurație este rară pentru un stat membru al Uniunii Europene și subliniază provocările cu care se confruntă economia țării. Singura veste pozitivă din sfera politică vine din adoptarea legilor aferente PNRR, care au contribuit la ameliorarea percepției investitorilor.
Următorul test important va fi evaluarea S&P Global Ratings, programată pentru 2 octombrie 2026. Până atunci, statul se va finanța sub protecția minimă a calificativului „investment grade”, o protecție care, deși funcțională, vine cu un cost ridicat.
Provocări economice și o fereastră de oportunitate limitată
Realitatea actuală este că România, deși nu se află în categoria „junk”, plătește deja ca și cum ar fi. Ieșirea din perspectiva negativă necesită reducerea simultană a deficitului bugetar și a celui de cont curent, susținută de o creștere economică robustă. Aceste trei condiții se contrazic reciproc în contextul anului 2026.
Întrebarea majoră este dacă România va avea un guvern capabil să implementeze un program coerent de reforme, cu ținte clare, și să reducă deficitul bugetar spre 5% în 2027. Voluntatea politică pentru restructurarea aparatului public, a companiilor de stat falimentare și a modului de administrare a banilor publici este crucială. Consultantul Adrian Negrescu subliniază că există o fereastră de maximum un an pentru a restructura profund țara, inclusiv prin reforma administrativă, o condiție esențială pentru eficientizarea cheltuielilor publice. Rămâne de văzut dacă clasa politică va acționa în interesul național.
Sursa: Digi24
