Uniunea Europeană face un pas decisiv către reducerea dependenței de tehnologie provenită din Statele Unite și Asia, lansând cel mai amplu proiect european dedicat dezvoltării semiconductorilor. Inițiativa, în valoare de 2,5 miliarde de euro, marchează o etapă crucială în eforturile europene de a-și consolida autonomia tehnologica, în special în domeniul cipurilor, esențial pentru viitorul digital al continentului. În cadrul acestui proiect, România joacă un rol strategic, fiind implicată direct prin intermediul Universității Naționale de Știință și Tehnologie Politehnica din București, ceea ce deschide oportunități importante pentru dezvoltarea industriei locale și pentru poziționarea țării într-un domeniu considerat vital pentru securitatea și economia Europei.
Proiectul NanoIC: o încercare de a domina tehnologia semiconductorilor
Inaugurată la Centrul de Cercetare IMEC din Leuven, Belgia, noua infrastructură numită NanoIC reprezintă o avanpremieră în eforturile europene de a se substitui dominării globale în domeniul fabricării de cipuri. Această linie-pilot este cea mai mare și avansată de până acum și este menită să accelereze cercetările și testările tehnologice pentru cipuri de ultimă generație. Cu o investiție totală de 2,5 miliarde de euro, finanțarea vine atât din fonduri europene – 700 de milioane – cât și din contribuțiile guvernelor naționale și regionale, inclusiv parteneri industriali precum compania olandeză ASML, lider mondial în echipamente de litografie.
NanoIC utilizează tehnologia avansată EUV (ultraviolete extreme), o tehnologie critică pentru fabricarea cipurilor cu tehnologie sub doi nanometri, ce stă la baza inteligenței artificiale, vehiculelor autonome și sistemelor medicale de înaltă performanță. Acest proiect marchează o premieră pentru Europa, fiind prima facilitate europeană ce poate produce astfel de componente, fiind un pas major în atingerea unui nivel de independență tehnologică.
România și cercetarea de vârf în domeniul semiconductoarelor
Implicarea României în proiect adoptă o dimensiune strategică, având în vedere poziția sa în ecosistemul european de cercetare și dezvoltare. La București, Centrul pentru Știința Suprafeței și Nanotehnologie (CSSNT) al Politehnicii devine parte a unei rețele europene de elită, incluzând instituții din Franța, Germania, Finlanda și Irlanda. Participarea în acest consorțiu deschide oportunitatea cercetătorilor și companiilor din țară de a contribui direct la avansarea tehnologiilor de ultimă oră și de a accesa infrastructură de cercetare la scară aproape industrială.
Această implicație nu doar că permite România să fie parte activă în lanțul de aprovizionare european pentru semiconductori, dar și să dezvolte talente și să atragă investiții în domeniu, într-un moment în care criza globală a cipurilor a evidențiat vulnerabilitățile lanțurilor de aprovizionare și necesitatea unor soluții locale, competitive.
De la cercetare la realizare industrială
Inițiativa “Chips for Europe”, în cadrul căreia se înscrie și NanoIC, vizează reducerea decalajului dintre cercetarea fundamentală și producția comercială. Facilitatea NanoIC permite start-up-urilor, IMM-urilor și marilor companii să testeze și să optimizeze designuri și echipamente înainte de a le lansa în procesul de fabricație, accelerând astfel drumul de la laborator la piață. În același timp, proiectul face parte dintr-un efort mai amplu de a consolidarea industriei europene de semiconductori, în contextul creșterii consistente a cererii globale și a expansiunii tehnologice în domenii precum AI, 5G și 6G.
Odată cu această lansare, Europa își reafirmă angajamentul de a deveni un actor independent și puternic în sectorul chipurilor, cu perspective solide de a deveni un jucător competitiv pe scena globală. În ciuda provocărilor, inițiativele precum NanoIC oferă o speranță reală pentru evitarea dependenței și pentru dezvoltarea unei economii digitalizate, în care inovarea și autonomia joacă un rol primar. Europa și România, împreună, par să fi făcut primul pas decisiv către această viziune.
