Banca Națională a României (BNR) a menținut dobânda de politică monetară la 6,5% în ședința din 7 aprilie, invocând presiuni dezinflaționiste, dar și riscuri inflaționiste legate de criza din Orientul Mijlociu. Decizia intervine într-un context economic marcat de o scădere anuală a PIB-ului în primul trimestru și de incertitudini atât interne, cât și externe.
Efectele războiului din Orientul Mijlociu
Rata anuală a inflației a continuat să scadă lent în primele două luni ale anului 2026, ajungând la 9,31% în februarie, de la 9,69% în decembrie 2025. Cu toate acestea, conflictul din Orientul Mijlociu prefigurează majorări ale inflației în trimestrul al doilea, în principal din cauza prețurilor mai mari la combustibili, conform evaluărilor BNR. Prognoza de inflație, realizată înainte de izbucnirea crizei, estima o inflație de 3,9% la sfârșitul anului.
Efectele războiului, alături de consolidarea fiscală, au determinat BNR să amâne eventualele reduceri de dobândă, până la o clarificare a situației. Banca Centrală subliniază importanța menținerii stabilității prețurilor pe termen mediu, pentru a susține creșterea economică durabilă. Grupul Erste estimează că prima scădere a dobânzii ar putea avea loc nu mai devreme de ultima ședință a BNR din acest an, în noiembrie, un orizont de timp considerat îndepărtat, date fiind evoluțiile rapide atât pe plan intern, cât și pe plan extern.
Perspective economice și fiscale
Datele și analizele recente indică o ușoară revenire a activității economice în primul trimestru din 2026, comparativ cu trimestrul precedent, însoțită însă de o nouă scădere a dinamicii anuale a PIB-ului. Vânzările cu amănuntul și volumul serviciilor către populație au înregistrat scăderi anuale semnificative în ianuarie 2026, în timp ce lucrările de construcții au continuat să scadă. Producția industrială a înregistrat o contracție puternică, iar exporturile au raportat o scădere. Deficitul comercial și cel de cont curent au continuat să se diminueze.
Progresele în consolidarea bugetară inițiate în 2025 ar putea genera presiuni dezinflaționiste, în special din partea cererii agregate, cu implicații benefice pentru așteptările inflaționiste. Incertitudini persistă în legătură cu măsurile ce vor fi adoptate pentru a continua consolidarea bugetară și după acest an, în conformitate cu Planul Național Fiscal-Structural, agreat cu Comisia Europeană.
Fondurile europene, factor de echilibru
Un rol important revine absorbției și utilizării fondurilor europene, în special ale PNRR, pentru a contrabalansa efectele contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictului din Orientul Mijlociu. De asemenea, fondurile europene sunt esențiale pentru realizarea reformelor structurale, inclusiv tranziția energetică. Incertitudinile generate de războiul din Orientul Mijlociu și de criza energetică globală, accentuează riscurile asupra activității economice și implicit asupra evoluțiilor inflaționiste pe termen mediu.
Următoarea ședință a BNR pentru a evalua politica monetară va avea loc în luna mai.
