Conform Libertatea: România se confruntă cu un deficit energetic acut și ia măsuri nepopulare, dar necesare, pentru a asigura continuitatea furnizării energiei electrice. Ministerul Energiei a anunțat oprirea controlată a Unității 2 de la Cernavodă, decizie luată astăzi la ora 10:53, din cauza secetei severe care a afectat producția hidroelectrică și a forțat închiderea ambelor reactoare ale centralei.
Sistemul electroenergetic național este, conform autorităților, stabil, iar necesarul de consum este acoperit printr-un mix de resurse. Acestea includ producția hidro, energia eoliană, importuri și capacități de rezervă pe cărbune. România dispune de o capacitate transfrontalieră de import de circa 4.000 MW, iar pentru vârful de consum din această seară, estimat la 6.900 MW, se preconizează un necesar de import de până la 2.300 MW. Deficitul provocat de oprirea temporară a ambelor unități de la Cernavodă, care reprezintă 20% din producția națională, este gestionat prin resurse de rezervă, inclusiv Grupul Rovinari 4 (330 MW) și minimum 300 MW din producția Hidroelectrica.
România amână închiderea termocentralelor pe cărbune
În paralel cu aceste măsuri, țara noastră a notificat Comisia Europeană cu privire la imposibilitatea respectării termenului de 31 august pentru închiderea unor grupuri energetice. Astfel, nu vor fi închise la data programată un grup de 330 MW la Turceni și două grupuri la Craiova, totalizând 300 MW. Singura unitate care va fi oprită este CET Govora, de la Râmnicu Vâlcea, cu o capacitate de 100 MW.
Închiderea unităților menționate era prevăzută în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), însă criza energetică acută, generată de deficitul de producție și de seceta ce a redus producția hidro, a condus la această decizie. Cele două unități de la Cernavodă, oprite din cauza secetei, ar fi trebuit compensate din alte surse, ceea ce a pus presiune pe sistem.
Seceta și dependența de importuri
Seceta extremă reprezintă un factor agravant major pentru sistemul energetic național. Reducerea debitelelor apelor a afectat grav producția hidroelectrică, iar oprirea ambelor reactoare de la Cernavodă, care în mod normal asigură o cincime din necesarul de energie al țării, a accentuat vulnerabilitățile. Unitatea 1 de la Cernavodă a fost oprită deja de două săptămâni din cauza secetei, iar Unitatea 2 a fost retrasă din operare astăzi.
Pentru a contracara aceste probleme, România recurge la repornirea termocentralelor pe cărbune și la gestionarea debitelor de apă din baraje. Autoritățile au făcut apel la populație să își reducă consumul în intervalul critic de seară, între orele 18:00 și 23:00, când producția din surse regenerabile eoliană și solară este redusă. Până acum, importurile din țările vecine, în special din Bulgaria, au acoperit aproximativ 25-30% din necesarul național.
Dilema PNRR: tranziție energetică vs. securitate energetică
Revenirea la utilizarea cărbunelui pentru producția de energie electrică pune România într-o poziție delicată față de angajamentele asumate prin PNRR. Conform planului, țara noastră ar fi trebuit să elimine cărbunele până în anul 2026, un termen mult mai strict comparativ cu alte state europene precum Germania (2038) sau Polonia (2040).
Amânarea închiderii grupurilor de la Turceni și Craiova, în valoare de 630 MW, vine în contextul în care acest jalon era legat de o tranșă de 771 de milioane de euro din PNRR. Guvernul a notificat Comisia Europeană despre această amânare, iar un amendament adoptat de Parlament interzice închiderea termocentralelor pe cărbune fără punerea în funcțiune a unor capacități de producție echivalente. România riscă astfel o penalizare financiară semnificativă, estimată la circa 124 de milioane de euro, reprezentând 17% din valoarea jalonului.
Întârzieri în tranziția către noi capacități energetice
Cauza principală a întârzierii tranziției energetice o reprezintă lipsa finalizării noilor centrale pe gaze, care ar fi trebuit să preia rolul celor pe cărbune. Centrala Romgaz de la Iernut, programată inițial pentru a fi funcțională în 2019, continuă să fie nefuncțională. De asemenea, marile proiecte energetice de la Turceni și Ișalnița sunt blocate în faze de licitație, cu termene optimiste de finalizare abia în 2030. Singura capacitate nouă relevantă este cea privată de la Mintia, care ar putea intra în funcțiune în toamna acestui an, cu o putere de 1.000 MW.
Un studiu de adecvanță realizat de Transelectrica confirmă avertismentele specialiștilor: sistemul energetic nu poate funcționa în siguranță fără aportul cărbunelui. Presiunea pe sistem se va accentua începând cu anul 2027, atunci când Unitatea 1 de la Cernavodă va fi oprită pentru lucrări de retubare, până în 2030.nn
Sursa: Libertatea
