România se află pe podiumul global în privința ratei de deținere a locuințelor, fiind pe locul al treilea în lume, conform unui studiu recent realizat de compania Compare the Market. Potrivit datelor, peste 93,9% dintre români dețin propriile locuințe, plasând țara noastră alături de Coreea de Sud și Polonia printre liderii accesibilității proprietății imobiliare. Acest indicator reflectă, pe de o parte, un avantaj în contextul economic european, dar și anumite specificități ale pieței imobiliare din România, unde cumpărarea unei case încă reprezintă o prioritate pentru majoritatea populației.
Moștenirea tradiției și a situației economice
Una dintre cele mai mari forțe motrice pentru această rată ridicată de deținere a locuințelor este cultura românească, în care proprietatea imobiliară a fost mereu văzută ca un simbol al stabilității și securității financiare. În plus, istoria recentă a țării, marcată de perioade de instabilitate economică și de instabilitate socială, a impulsionat românii să investească în casele personale ca o formă de asigurare împotriva dificultăților.
Această tendință s-a accentuat în ultimii ani, odată cu creșterea accesibilității creditelor ipotecare și a programelor guvernamentale de sprijin pentru tineri și familii. Chiar dacă povara datoriilor a crescut pentru anumite segmente, pentru mulți români, achiziționarea unei locuințe rămâne o prioritate esențială, reflectată în procentul solid de deținere.
Contextul european și factorii socio-economici
Comparativ cu alte țări din Europa, România pune accent pe proprietate, spre deosebire de state precum Germania, unde locuirea în chirie este mai comună, din cauza preocupărilor diferite legate de fiscalitate și cultură. În Europa de Est, însă, cultura proprietății imobiliare a rămas una tradițională, iar investițiile în acest domeniu sunt percepute ca fiind sigure și rentabile pe termen lung.
De altfel, această rată ridicată de deținere nu vine fără provocări. În ultimele decenii, a fost observată și creșterea interesului pentru pregătirea și modernizarea locuințelorVECHI, adaptată noilor cerințe energetice și de confort. În același timp, diferențele regionale în ceea ce privește accesibilitatea rămân semnificative. În mediu urban, prețurile au crescut considerabil, dar populația încă propune un procent remarcabil de proprietari, în timp ce zonele rurale păstrează un nivel de deținere mai restrâns, fiind încă mult mai accesibile pentru cumpărătorii cu resurse limitate.
Perspective și situația actuală
Criza costurilor și tendințele de reconversie a locuințelor vechi într-un mod mai eficient energetic reprezintă doar câteva dintre provocările viitoare pentru piața imobiliară românească. În același timp, factorii economici globali, precum inflația și fluctuațiile cursului valutar, influențează atât prețurile în domeniul imobiliar, cât și disponibilitatea populației de a investi în proprietăți.
Pentru moment, însă, procentul impresionant de persoane care dețin locuințe în România reflectă o tenacitate și o cultură de construcție a stabilității pe termen lung, într-un mediu economic și social în continuă schimbare. În timp ce autoritățile și specialiștii încearcă să adapteze politica de locuire pentru a include și segmentele încă neacoperite, românii rămân în continuare convinși de valoarea investiției în propria casă, percepută ca un pilon fundamental al vieții stabile și sigure.
