Conform Libertatea: Bilanțul celor 100 de zile: Președintele în rol de arbitru într-o criză prelungită
Mandatul ultimelor 100 de zile, marcat de absența unui Guvern cu drepturi depline, l-a plasat pe Președintele Nicușor Dan într-o poziție ambiguă, oscilând între rolul de arbitru politic și cel de administrator al unei crize prelungite. Criticii îi reproșează ritmul lent al negocierilor pentru desemnarea unui nou prim-ministru, în timp ce susținătorii săi subliniază utilizarea instrumentelor constituționale pentru a bloca legi controversate și pentru a menține stabilitatea parcursului euro-atlantic al României.
Impactul crizei guvernamentale asupra economiei: PNRR, inflație și cursul leu-euro
La 100 de zile de la picarea Guvernului prin moțiune de cenzură, factura blocajului politic începe să se resimtă vizibil în cifrele macroeconomice. România a traversat această perioadă sub administrarea unui Guvern interimar, cu atribuții limitate, timp în care deciziile privind reformele majore au fost amânate. Lipsa unei majorități parlamentare stabile și a unui executiv cu puteri depline s-a reflectat direct în absorbția fondurilor europene, în presiunea asupra leului românesc și în evoluția inflației.
PNRR: Cererea de plată numărul 4, blocată
Cel mai grav impact al perioadei fără un Guvern cu puteri depline se resimte în implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Un guvern interimar nu poate emite ordonanțe de urgență și nici nu poate angaja răspunderi pe proiecte de lege majore. Reformele cheie asumate prin PNRR, precum cele legate de pensiile speciale, guvernanța companiilor de stat și măsurile fiscale, au rămas în stadiu de proiect.
Din cauza neîndeplinirii jaloanelor critice, transmiterea și procesarea cererilor de plată către Comisia Europeană s-au sistat practic pe durata verii. România riscă astfel decalarea plăților pentru tranșele din a doua jumătate a anului 2026, iar presiunea se mută pe bugetul de stat, care a fost nevoit să prefinanțeze din resurse proprii anumite proiecte de infrastructură.
Inflația și dobânzile: Scăderea prețurilor a încetinit
Pe fondul incertitudinii politice și a lipsei unui plan clar de consolidare fiscală pentru a doua jumătate a anului 2026, lupta cu inflația a înregistrat o încetinire. Inflația a rămas peste pragul de 6,5–7%, împinsă de anticipațiile inflaționiste ridicate și de presiunile pe costurile de refinanțare ale statului. Banca Națională a României (BNR) a fost nevoită să mențină dobânda cheie la 6,50% anual, evitând relaxarea monetară pentru a proteja leul și a nu scăpa sub control așteptările privind inflația.
Ministerul Finanțelor s-a confruntat cu randamente mai ridicate pe piața internă și externă pentru împrumuturi, prima de risc de țară crescând pe parcursul crizei politice.
Cursul EUR/RON: Volatilitate și un nou maxim istoric
Piața valutară a reacționat prompt la instabilitatea politică de la București. Imediat după căderea Guvernului pe 5 mai 2026, cursul oficial comunicat de BNR a urcat rapid la un maxim istoric, depășind pragul de 5,26 lei pentru un euro. Cursul s-a stabilizat ulterior în intervalul 5,21 – 5,24 lei/euro, datorită intervențiilor discrete ale băncii centrale și a nivelului ridicat al rezervelor valutare.
Cu toate acestea, analiștii bancari și-au revizuit în sus prognozele pentru finalul anului 2026, indicând o depreciere graduală spre 5,25–5,28 lei/euro dacă nu se instalează rapid un nou Executiv.
Indicatorii macroeconomici la 100 de zile de criză (Mai – August 2026) arată o depreciere a cursului BNR (EUR/RON) de la aproximativ 5,18 RON la 5,24 RON, o stagnare sau ușoară creștere a ratei inflației anuale de la 6,8% la 7,0%, și o blocare a dobânzii cheie BNR la 6,50%. În ceea ce privește PNRR, cererile de plată sunt amânate sau blocate pe jaloane, prezentând un risc major de pierdere de fonduri europene.
Instalarea unui nou Guvern cu o majoritate clară în Parlament nu mai este doar un calcul politic, ci o urgență economică primordială. Fără o rectificare bugetară rapidă și fără reluarea dialogului formal cu Comisia Europeană pentru PNRR, economia României riscă să intre în ultimul trimestru din 2026 sub presiunea deficitului bugetar și a costurilor tot mai mari de finanțare.
Sursa: Libertatea
