Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat joi că va trimite Corpul de Control la Spitalul Clinic Județean de Urgență Constanța pentru a investiga acuzațiile privind nivelul alarmant al absențelor medicilor pe anumite secții. Potrivit declarațiilor făcute de oficial, peste 70% dintre medicii de pe aceste secții ar avea scutiri de gardă, situație ce ridică semne de întrebare cu privire la calitatea serviciilor medicale oferite și la nivelul de organizare al instituției.
Acuzații grave la Spitalul Județean din Constanța
Informația care a stârnit controverse în rândul comunității medicale și al opiniei publice din Constanța a fost adusă în atenție de către conducerea spitalului, dar și de reprezentanți ai sefilor din domeniul sănătății. Potrivit unor surse din sistemul sanitar, numărul de medici care au solicitat și au primit scutire de la garda de noapte sau de zi a crescut exponențial în ultimele luni, depășind valorile obișnuite, și ridicând semne de întrebare cu privire la respectarea normelor profesionale.
„O proporție de peste 70% este în afara oricărui cadru normal și indică faptul că, din punctul meu de vedere, trebuie luate măsuri urgente pentru identificarea cauzelor și remedierea situației,” a declarat ministrul Rogobete, după discuțiile preliminarye avute cu conducerea spitalului și cu reprezentanții sindicatelor medicale. În acest context, corpul de control va verifica dacă aceste scutiri de la gărzi sunt justificabile medical sau dacă poate fi vorba de forme de evitări a responsabilităților, într-un moment în care sistemul sanitar se confruntă deja cu numeroase provocări.
Context și implicații pentru sistemul de sănătate din Constanța
Spitalul Județean din Constanța reprezintă una dintre cele mai importante instituții medicale din Dobrogea, asigurând servicii de urgență și tratament pentru o populație estimată la peste 300.000 de locuitori. În ultimii ani, acest spital s-a confruntat cu numeroase provocări: de la probleme de infrastructură și fonduri insuficiente, până la dificultăți de recrutare și menținere a personalului medical, în condițiile unui exod masiv al specialiștilor către centre mai bine dotate sau în străinătate.
Acuzațiile aduse acum par a fi un simptom al unei crize mai ample, în care ritmul în care personalul medical își asumă responsabilitățile a devenit insuficient pentru a asigura standarde minima de funcționare. Creșterea numărului de absențe poate avea consecințe directe asupra siguranței pacienților, mai ales în secțiile unde urgențele sunt tratate cu prioritate, iar lipsa medicilor poate duce la întreruperi în lanțul unui tratament vital.
Măsuri de remediere și perspective
Odată cu debutul verificărilor, conducerea spitalului se află sub presiune pentru a oferi clarificări și pentru a demonstra că absențele înregistrate nu afectează grav activitatea sanitară. Ministrul Rogobete a subliniat că orice situație de acest fel trebuie analizată în contrapunere cu normele legale și cu prevederile contractuale ale medicilor, dar și cu responsabilitățile față de pacienți.
Pe termen lung, măsurile anunțate vizează nu doar controlul situației actuale, ci și adaptarea sistemului medical din Constanța la realități diverse: de la crearea unui mecanism mai strict de raportare a absențelor, până la impulsionarea recrutării unor personal mai specializat și motivat să își asume cu responsabilitate atribuțiile.
Pe măsură ce analiza corpului de control va fi dusă la final, va deveni clar dacă aceste probleme sunt rezultatul unor circumstanțe excepționale, sau dacă indică o problemă structurale în managementul spitalului. În orice caz, cazul de la Constanța readuce în prim-plan discuția despre sustenabilitatea sistemului sanitar românesc și despre necesitatea unor reforme profunde pentru a asigura continuitatea și calitatea serviciilor de urgență.
