Conform Economistul.ro: Analiză RoEM: ROBOR evoluează conform politicii monetare și inflației, fără anomalii
Cotațiile indicelui ROBOR nu prezintă semne de anomalii semnificative, evoluția sa fiind în concordanță cu deciziile de politică monetară ale Băncii Naționale a României și cu dinamica inflației, conform unei analize realizate de specialiștii RoEM-UBB FSEGA. Această concluzie vine în contextul investigației demarate de Consiliul Concurenței (CC) privind o posibilă coordonare a cotațiilor ROBOR de către mai multe bănci din România.
Specialiștii subliniază necesitatea unei abordări riguroase, din punct de vedere tehnic, financiar și juridic, în analiza ROBOR, evitând simplificările sau politizarea subiectului. Orice dovezi pe care Consiliul Concurenței le va face publice vor trebui evaluate pe baza unor criterii de specialitate.
Ce este ROBOR și cum funcționează
ROBOR, sau Romanian Interbank Offer Rate, reprezintă un set de rate ale dobânzii aplicabile tranzacțiilor de pe piața interbancară. Acesta nu este o dobândă unică, ci variază în funcție de termenul finanțării, existând cotații pentru scadențe precum Overnight (O/N), Tomorrow Next (T/N), o săptămână (1W), o lună (1M), trei luni (3M), șase luni (6M) și 12 luni (12M). Rata ROBOR la 3 luni a fost mult timp principalul reper pentru calcularea dobânzilor la creditele ipotecare pe termen lung.
Indicele ROBOR funcționează ca un reper pentru piața monetară interbancară, sintetizând informații despre condițiile pieței și indicând nivelurile la care participanții sunt dispuși să tranzacționeze, contribuind astfel la formarea prețului. Pe măsură ce scadența crește, volumul tranzacțiilor efective tinde să scadă, o caracteristică firească a pieței, participanții preferând, de regulă, maturitățile mai scurte din cauza riscurilor mai reduse. Chiar și în cazul scadențelor mai lungi, cu un volum redus de tranzacții, cotațiile ROBOR continuă să servească drept reper de preț.
Evoluția ROBOR în context economic și comparativ cu scandalul LIBOR
Analiza RoEM-UBB FSEGA a acoperit perioada cuprinsă între trimestrul IV din 2018 și trimestrul IV din 2025, suprapunându-se în mare parte cu perioada vizată de investigația Consiliului Concurenței. În acest interval, valorile medii ale ratelor ROBOR s-au situat în interiorul coridorului de politică monetară al BNR, fără a prezenta abateri neobișnuite. Media simplă a ratelor ROBOR și ROBID din această perioadă este foarte apropiată de media ratei de politică monetară a BNR (4,22% comparativ cu 4,26%).
Inflația reprezintă al doilea factor esențial care influențează evoluția ratelor dobânzii. Studiul a evidențiat o corelație strânsă între nivelul inflației și dobânzile interbancare, atât în România, cât și în țările regiunii sau zona euro. Economiile cu inflație mai ridicată au înregistrat, în general, dobânzi medii mai mari, relația fiind apropiată de unu-la-unu. Pe parcursul perioadei analizate, dobânzile s-au situat, în medie, sub nivelul inflației, un context generat de șocuri de ofertă, perturbări ale lanțurilor de aprovizionare globale, criza energetică, tensiuni geopolitice și măsuri fiscale interne menite să reducă deficitul bugetar. Evoluția ROBOR în acest context a fost similară cu cea a ratelor interbancare din regiune, neindicând comportamente atipice.
În contrast, scandalul LIBOR din 2012 a scos la iveală o manipulare deliberată a pieței financiare. LIBOR, o rată de referință calculată pe baza estimărilor băncilor, nu a fost legată de tranzacții efective, ci de cotații declarative, ceea ce a permis traderilor să o influențeze în scopul maximizării profiturilor sau ascunderii problemelor financiare. Spre deosebire de LIBOR, mecanismul ROBOR, bazat pe cotații asumate și o posibilă tranzacționare reală, precum și pe o limitare suplimentară impusă de BNR între ROBID și ROBOR, reduce semnificativ posibilitatea de manipulare. De asemenea, calculul automatizat de o entitate neutră internațională limitează manipularea directă a valorii finale.
Sursa: Economistul.ro
