Primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, a primit un verdict clar în privința acuzațiilor de consum de substanțe interzise. După o serie de controverse și suspiciuni declanșate de un test rapid antidrog care a indicat inițial prezența cocaină, rezultatele analizelor de la Institutul Național de Medicină Legală (INML) au venit să pună capăt speculațiilor. Într-un mesaj publicat pe Facebook, edilul a anunțat cu satisfacție că nu a consumat niciodată droguri, fiind astfel absolvit de orice acuzație în acest sens.
Rezultatul analizelor și controversele din jurul testelor rapide
Săptămâna trecută, Robert Negoiță a fost nevoit să clarifice situația în fața opiniei publice după ce, în timpul unui proces la Tribunalul București, a fost supus unui test antidrog rapid la solicitarea protestatarului Marian Ceaușescu. În imaginile de pe holurile tribunalului, primarul a acceptat testul, în ciuda recomandărilor avocatului de a nu da curs acestei solicitări, pentru a evita eventuale concluzii incorecte. Rezultatul inițial indicase prezența cocaină, ceea ce a stârnit controverse și acuzații de consum de substanțe interzise.
Ce a urmat a fost o decizie de a merge ulterior la INML pentru teste de laborator, rezultatele fiind cele definitive. Potrivit raportului oficial, nu a fost identificat consum de substanțe interzise, confirmând astfel concluziile edilului. În plus, specialiștii au recomandat însă prudență semnalând că testele rapide pot avea rate ridicate de rezultate fals-pozitive, influențate de anumite medicamente sau alimente consumate anterior.
Contextul și precedenta din administrația locală
Acesta nu este un incident singular. În toamna anului 2025, un scenariu similar a avut loc în cazul primarului Sectorului 4, Daniel Băluță, atunci când Marian Ceaușescu l-a testat pentru droguri. În respectivul caz, testul rapid indicase inițial prezența marijuanei, însă analizele de laborator au infirmat această concluzie. De asemenea, Băluță a făcut două teste separate, unul pentru marijuana și unul pentru cocaină, ambele având rezultate negative, iar rezultatul pozitiv la marijuana a fost explicat ulterior ca un rezultat fals-pozitiv, sprijinit de documente medicale.
Astfel de incidente au ridicat întrebări privind fiabilitatea testelor rapide și impactul pe care le pot avea asupra reputației unor oficiali politici, mai ales într-o perioadă în care politicile de transparență și integritate sunt tot mai cerute de opinia publică. În ambele cazuri, rezultatele oficiale ale INML au avut rolul de a clarifica situația și de a restabili încrederea în procedurile judiciare și medicale.
Implicații politice și perspective
Deși aceste incidente par a fi mai mult incidente de natură tehnică și medicală, ele au și implicații politice semnificative. În cazul primarului Negoiță, rezultatul final îi conferă un avantaj în consolidarea poziției și în minimalizarea impactului publicului asupra reputației sale. Acțiunea de a face public rezultatul oficial și de a clarifica situația a fost percepută ca o tentativă de a restabili transparența și de a evita speculațiile.
Odată cu aceasta, rămâne de urmărit dacă astfel de controverse vor continua să apară, având în vedere presiunea publică pentru o mai mare responsabilitate și claritate a celor în funcții importante. În plus, legalitatea și fiabilitatea testelor rapide vor fi tot mai discutate în contextul în care acuzațiile pot avea consecințe majore pe plan politic sau personal.
Pe termen lung, aceste incidente devin exemple de cum tehnologia și metodele de verificare trebuie ajustate pentru a preveni rezultate fals-pozitive și a asigura adevărul în anchetele medicale și judiciare. În cazul primarului Robert Negoiță, verdictul final stabilizează situația, dar rămâne ce va urma pe scena politică, în condițiile în care controversele de acest fel pot reapărea oricând, dacă fiabilitatea testelor nu va fi garantată în mod clar.
