România pregătește vânzări și răscumpărări de obligațiuni financiare la sfârșitul acestui an, odată ce agitația politică care a cuprins țara – și care încă afectează evaluarea pentru creditul de investiții – pare să se fi liniștit, conform informațiilor de la agenția de știri Reuters.
Țara se confruntă cu cel mai mare deficit fiscal din Uniunea Europeană și a fost în centrul atenției în acest an, după cu alegerile prezidențiale dramatice, care au dus la scăderea monedei naționale.
Cu o coaliție pro-UE la guvernare și datorii acumulate de 17 miliarde de euro din diverse surse în cursul anului, autoritățile responsabile cu gestionarea datoriei finalizează o strategie de „administrare a pasivelor” și intenționează să emită o obligațiune digitală denominate în yeni pentru a încheia anul în curs.
Planul actual vizează înlocuirea unei părți din obligațiunile denominate în euro, în valoare de 4,25 miliarde de euro, cu obligațiuni pe termen lung, pentru a face față scadenței din anul următor, în timp ce obligațiunile „samurai” (datoriile în yeni, populare în rândul investitorilor japonezi) vor ajuta la diversificarea bazei de investitori din Japonia.
„Cifrele vor depinde de condițiile de pe piață, de cererea pentru noile emisiuni și de interesul pentru răscumpărări”, a afirmat pentru Reuters Stefan Nanu, șeful biroului de datorii publice, în timpul unei vizite la Londra.
El a adăugat că planul de gestionare a datoriei va conduce la o „emisiune netă de titluri noi” și a menționat că toate opțiunile sunt pe masă, de la emiterea unor obligațiuni noi cu scadențe diferite, până la prelungirea termenelor sau valorificarea unor obligațiuni existente.
De asemenea, autoritățile încep să analizeze și posibilitatea de a folosi instrumente financiare derivate pentru anul viitor. În funcție de bugetul pentru 2026, care urmează să fie anunțat, se ia în calcul și emiterea de obligațiuni în dolari sau în alte monede în care țara nu a mai emis până acum.
Există temeri tot mai mari că România ar putea pierde statutul de țară cu rating de credit pentru investiții, în condițiile în care deficitul bugetar a făcut ca țara să devină unul dintre cei mai mari emitenți de datorii în rândul piețelor emergente în ultimii ani, însă oficialii nu observă momentan o scădere a interesului din partea investitorilor.
