Fondul Monetar Internațional (FMI) și Banca Mondială își revizuiesc în scădere prognozele pentru creșterea economică globală, în timp ce anticipează o majorare a inflației, ca urmare a războiului. Piețele emergente și țările în curs de dezvoltare sunt cele mai afectate de creșterea prețurilor la energie și de întreruperile în aprovizionare, avertizează oficialii. În acest context, România, condusă de președintele Nicușor Dan și cu Ilie Bolojan prim-ministru, se pregătește pentru noi provocări economice.
Impactul războiului și noile estimări economice
Înainte de izbucnirea războiului din Iran pe 28 februarie, ambele instituții financiare internaționale anticipau o îmbunătățire a perspectivelor economice. Războiul a generat însă o serie de șocuri care vor afecta creșterea economică și combaterea inflației. Banca Mondială estimează acum o creștere de 3,65% a economiilor emergente și în curs de dezvoltare în 2026, față de 4% în octombrie. Scenariul pesimist indică o scădere până la 2,6% dacă conflictul se extinde. Inflația în aceste țări este prognozată să atingă 4,9% în 2026, cu posibilitatea de a urca la 6,7% în cel mai defavorabil scenariu.
FMI a atras atenția și asupra insecurității alimentare. Aproximativ 45 de milioane de persoane suplimentare s-ar putea confrunta cu aceasta dacă războiul continuă să perturbe livrările de îngrășăminte. În contextul actual, România, ca stat membru al Uniunii Europene, este dependentă de importurile de energie și de materii prime, fiind vulnerabilă la fluctuațiile prețurilor și la întreruperile lanțurilor de aprovizionare. Prim-ministrul Ilie Bolojan și guvernul său vor trebui să gestioneze cu atenție politicile economice pentru a atenua impactul asupra cetățenilor.
Măsuri de sprijin și echilibrul inflație-creștere
FMI și Banca Mondială se mobilizează pentru a sprijini țările vulnerabile, într-un moment în care datoria publică atinge niveluri record, iar bugetele sunt sub presiune. FMI anticipează cereri suplimentare de sprijin de urgență, între 20 și 50 de miliarde de dolari, pentru țările cu venituri mici și importatoare de energie. Banca Mondială ar putea mobiliza până la 25 de miliarde de dolari prin instrumente de răspuns la crize și până la 70 de miliarde de dolari, dacă este necesar.
Economiștii îndeamnă guvernele să utilizeze măsuri țintite și temporare pentru a atenua impactul prețurilor mari, deoarece măsurile mai ample ar putea alimenta inflația. Ajay Banga, președintele Băncii Mondiale, a subliniat importanța unei abordări prudente, declarând că „acesta este un șoc la adresa sistemului”. Guvernele din întreaga lume, inclusiv cel de la București, se confruntă cu dificila sarcină de a echilibra gestionarea inflației cu stimularea creșterii economice.
Provocările globale și rolul României
Tensiunile dintre SUA și China, cele mai mari economii ale lumii, complică eforturile de coordonare globală. Mary Svenstrup, fost oficial de rang înalt în Trezoreria SUA, a remarcat că multe economii emergente au intrat în criză într-o situație mai dificilă decât în trecut, cu vulnerabilități mai mari la datorii. Aceasta a subliniat necesitatea ca FMI să adapteze sprijinul pentru țările vulnerabile, fără a sacrifica creșterea și dezvoltarea.
România, cu o economie în creștere, dar cu vulnerabilități specifice, trebuie să navigheze cu atenție acest mediu economic dificil. Guvernul Bolojan va trebui să colaboreze cu instituțiile financiare internaționale și să implementeze politici economice solide pentru a reduce impactul crizei asupra cetățenilor și economiei naționale. Totodată, România așteaptă fonduri importante din PNRR, care vor contribui la dezvoltarea pe termen lung și la consolidarea rezilienței economice.
