Inițiativă civică în București: cere legalizarea grădinilor comunitare pe domeniul public
Zeci de organizații și grupuri civice din întreaga țară solicită autorităților locale să permită și să legalizeze grădinile comunitare pe domeniul public, o practică comună în multe orașe europene, dar încă interzisă în România. Această mișcare vine din partea Rețelei Grădinilor Comunitare, o structură recent înființată care reunește 23 de entități civice, dintre care mai multe active în București.
De la interdicție la legalizare: o necesitate pentru orașele românești
Campania pornește din nevoia de a avea o voce comună în dialogul cu administrațiile locale pentru a permite cultivarea plantelor comestibile în spațiile publice. Adrian Dohotaru, unul dintre membrii rețelei, explică clar care sunt obiectivele inițiativei: „Activiști și specialiști din mai multe orașe din țară am înființat această Rețea a Grădinilor Comunitare pentru a da posibilitatea la cât mai mulți români să practice grădinăritul pe domeniul public, în momentul de față interzis.”
Rețeaua solicită adoptarea unor reglementări locale care să permită această activitate, precum și înființarea, începând din 2026, a câte 10 spații-pilot în fiecare oraș din țară. În prezent, cultivarea plantelor comestibile pe domeniul public rămâne încă o practică interzisă, chiar dacă pe terenurile nevalorificate din anumite zone apar deja grădini informale în Capitală.
Situația actuală și interesul crescut în rândul localnicilor
Deși legal nu sunt recunoscute, grădinile comunitare informale și micile oasisuri verzi de pe domeniul public există deja în București și în alte orașe, fiind adesea rodul inițiativei private sau a pasiunii cetățenilor. Reprezentanții rețelei au realizat un studiu, bazat pe un chestionar cu peste 2.000 de respondenți, care a arătat că astfel de spații sunt foarte dorite de locuitori. Aproximativ 15% dintre participanți au menționat grădinile și livezile comunitare printre cele mai preferate tipuri de spații verzi.
„Deci dorință există, spații și reglementări să fie, adică să nu mai fie interzise cultivarea plantelor comestibile, a zarzavaturilor, a pomilor fructiferi… sigur, în anumite zone verzi, că nu merge peste tot”, explică Dohotaru. El adaugă că experiența personală cu cultivarea unui teren abandonat a fost un factor decisiv. Într-o lume în care copiii nu pot explica de unde vine mâncarea, gras de pe supermarket, și fără legături directe cu natura, reglementarea acestor spații devine vitală.
El subliniază totodată că lipsa acestor comunități a dus la pierderea contactului cu sterpelul natural al alimentelor sănătoase și a peisajelor fragede. „Neavând bunici la țară, nu își imagina de unde vine hrana. În lipsa grădinilor comunitare pierdem contactul cu hrana, cu natura, cu relaxarea activă, cu socializarea față în față, între mai multe generații”, afirmă Dohotaru.
Costuri și pași următori pentru legalizarea spațiilor de grădinărit urban
Referitor la costurile implicate, inițiatorii susțin că acestea pot fi relativ mici, dacă administrațiile locale sunt implicate activ. „Costurile depind de suprafață, de amenajări, de cât e contribuția primăriei și cât a grădinarilor. Dar dacă primăria oferă teren, eventual ceva apă, atunci deja e un început bun”, precizează Dohotaru.
Rețeaua a început deja demersurile oficiale, adresând cereri primăriilor din București, Cluj-Napoca, Timișoara și Sibiu. Până în prezent, nu au primit răspunsuri concrete, însă miza principală rămâne adoptarea unui regulament local clar pentru legalizarea acestor spații. În București, inițiatorii speră să influențeze adoptarea unor norme care să permită explicit înființarea de grădini comunitare în spațiile publice, utilizând un model deja formulat.
Semnatarii apelului includ asociații precum Asociația Peisagiștilor din România și diverse grupuri civice din Capitală, care susțin că o legislație clară încurajează nu doar biodiversitatea urbană, ci și sănătatea mentală și fizică a locuitorilor.
Privirea spre viitor: perspective și provocări
Pe măsură ce dezbaterea avansează, perspectiva de a legaliza grădinile comunitare pe domeniul public în România pare mai apropiată ca niciodată, în condițiile în care interesul cetățenilor este tot mai evident. În același timp, autoritățile trebuie să echilibreze nevoia de a oferi acces la astfel de spații cu gestionarea adecvată a terenurilor și resurselor publice.
Proiectele pilot și consultările din ultimele luni indică faptul că, în viitorul apropiat, grădinile urbane ar putea deveni o realitate în mai multe orașe, oferind locuitorilor nu doar o posibilitate de a-și cultiva propriile alimente, ci și de a reconecta cu natura și cu comunitatea. În contextul actual, această inițiativă devine o mișcare de schimbare, menită să redefinească modul în care privim și utilizăm spațiile din mediul urban.
