Bucureștiul vrea să devină primul oraș din România cu o rețea de adăposturi climatice, un pas necesar în fața crizei extreme de temperaturi
Recent, cei doi consilieri generali USR din Capitală, Bogdan Sabo și Gabriela Dinu, au lansat un proiect ambițios menit să protejeze populația de efectele schimbărilor climatice. În contextul creșterii frecvenței valurilor de căldură și a episoadelor de ger extrem, autoritățile locale propun crearea unei rețele de adăposturi climatice, un demers astăzi în dezbatere publică, care vizează asigurarea unui confort minim termic și acces la apă potabilă pentru cetățeni în perioadele cu avertizări meteorologice severe.
Un sistem bazat pe infrastructura existentă, cu sprijin digital
Inițiatorii proiectului acestea susțin că soluția nu implică investiții majore în noi construcții, ci folosește spațiile publice deja existente, precum biblioteci, muzee, centre culturale, parcuri și zone verzi. Aceste locații vor fi transformate în puncte de sprijin pentru populație, oferind adăpost temporar, aer condiționat, răcorire și posibilitatea de hidratare gratuită.
„Bucureștiul este tot mai vulnerabil în fața schimbărilor climatice. Valurile de căldură sau temperaturile extrem de scăzute nu mai sunt excepții, ci o realitate recurentă, cu impact direct asupra sănătății publice”, explică Bogdan Sabo. În plus, rețeaua va fi susținută de o platformă digitală interactivă, cu o hartă actualizată în timp real privind locațiile disponibile, astfel încât cetățenii să poată găsi rapid cel mai apropiat adăpost în condiții de nevoie.
Etape clare pentru o implementare rapidă și eficientă
Proiectul vizează un plan etapizat, cu scopul de a avea, până în 2028, accesul universal pentru bucureșteni la cel mai apropiat adăpost, aflat la maximum 10 minute de mers pe jos de locuință. În acest an, autoritățile intenționează să integreze cel puțin 80 de astfel de spații, acoperind o pondere semnificativă a cartierelor și comunelor din jurul Capitalei.
„Prin acest proiect, folosim inteligent spațiile publice pe care orașul le are deja și le transformăm în puncte de sprijin pentru cetățeni, în special pentru copii, vârstnici și persoane vulnerabile. Este un pas concret spre un București mai rezilient, mai uman și aliniat standardelor europene de adaptare la schimbările climatice”, a declarat Gabriela Dinu.
Un angajament european și o strategie națională de adaptare
Inițiativa se înscrie într-un context european, în care orașe precum Barcelona, Madrid sau Londra deja implementează rețele de adăposturi climatice ca parte a strategiilor de combatere a efectelor calamităților naturale. În România, acest proiect ar putea reprezenta un exemplu de leadership și inovație, contribuind la reducerea riscurilor de sănătate publică generate de extremele meteorologice.
Autoritățile locale invită cetățenii să transmită sugestii, opinii și propuneri până pe data de 3 martie, pentru a ajusta și optimiza rețeaua de adăposturi climatice în funcție de nevoile reale ale comunității. Implementarea se aliniază angajamentelor de reducere a vulnerabilității orașului, în contextul în care climatologii avertizează că frecvența și intensitatea fenomenelor meteorologice extreme vor crește în următorii ani.
În această direcție, proiectul nu reprezintă doar o reacție la criza climatică, ci și un semnal de aliniere a Bucureștiului la standardele europene de zel pentru siguranța și binele locuitorilor săi. Resonând cu strategiile globale de adaptare, inițiativa poate deveni o practică de referință pentru alte orașe din țară, în timp ce autoritățile locale speră să transforme această provocare într-o oportunitate de a reda încrederea și siguranța locuitorilor în fața incertitudinii generate de schimbările climatice.
