Conform Adevărul: Reforma Codului administrativ aduce modificări semnificative în structura și funcționarea administrației publice, introducând noi niveluri de carieră pentru funcționarii publici de execuție și punând accent pe competențele profesionale în fișele de post. Instituțiile vor trebui să își adapteze organigramele și documentele aferente personalului, o parte dintre aceste schimbări urmând să intre în vigoare începând cu 1 ianuarie 2027.
Această reformă, care vine după mai multe modificări legislative în domeniul administrației publice, vizează o legătură mai strânsă între funcția ocupată, atribuțiile efective și evoluția profesională a angajaților. Bogdan Fârșirotu, președintele Fundației Centrul de Formare APSAP, a subliniat că, pe lângă dispariția unor structuri precum „biroul”, s-au creat și noi funcții de conducere, adesea mai bine salarizate decât posturile pe care le înlocuiesc.
Noi funcții de conducere și reorganizări structurale
Reforma Codului administrativ implică dispariția noțiunii de „birou” din structura administrației publice, precum și a funcțiilor de „expert”. În locul acestora, se observă o multiplicare a posturilor de conducere la nivel de director adjunct sau director general adjunct, menite să suplinească dispariția vechilor structuri. Această modificare ar putea duce la o creștere a cheltuielilor bugetare, având în vedere salarizarea superioară a noilor funcții de conducere.
„Prin desființarea birourilor, s-au înmulțit însă posturile de conducere de director adjunct sau director general adjunct, pentru a suplini această desființare. Cu alte cuvinte, s-au creat funcții de conducere mult mai bine salarizate decât un șef birou, adică iar o creștere a cheltuielilor bugetare”, a declarat Bogdan Fârșirotu pentru „Adevărul”.
Fișa postului, axată pe competențe
O schimbare esențială vizează fișa postului, care va conține nu doar atribuțiile și responsabilitățile, ci și competențele necesare pentru ocuparea funcției. Aceste competențe includ cunoștințe, atitudini, aptitudini și abilități, stabilite parțial prin lege și parțial la nivelul fiecărei instituții publice. Această măsură are ca scop corelarea mai eficientă între cerințele profesionale și persoana angajată, influențând și procesul de evaluare profesională.
Cu toate acestea, Fârșirotu ridică întrebări legate de capacitatea managerilor din administrație de a evalua corect aceste noi tipuri de competențe. El consideră că introducerea competențelor poate fi benefică dacă sunt înțelese și aplicate corect, nu doar formal. Deocamdată, aceste prevederi se aplică preponderent în administrația publică centrală.
Trei niveluri noi de carieră pentru funcționarii de execuție
Funcționarii publici de execuție vor beneficia de o extindere a traseului profesional, prin introducerea a trei noi niveluri de carieră în cadrul gradului profesional superior. Astfel, funcționarii din clasa I vor putea avansa profesional și după atingerea gradului superior, ocolind astfel necesitatea trecerii într-o funcție de conducere pentru a obține o promovare salarială.
„A fost extinsă posibilitatea avansării în carieră pentru funcțiile publice de execuție, organizate tradițional pe 4 grade profesionale: debutant, asistent, principal și superior, prin crearea a încă trei niveluri ierarhice în ultimul grad al carierei funcționarilor publici”, a explicat Fârșirotu. Această extindere a carierei implică și creșteri ale cheltuielilor bugetare, pe măsură ce nivelul salarial avansează odată cu gradul profesional.
În paralel, se observă o apropiere între regimul juridic al funcționarilor publici și al personalului contractual, unele posturi contractuale urmând să fie transformate în funcții publice, ceea ce ar genera noi creșteri ale cheltuielilor salariale. Un alt aspect este eliminarea funcției de expert din clasa I, aceste posturi urmând să fie transformate în funcții de consilier, cu păstrarea gradului profesional, până la 1 ianuarie 2027.
Sursa: Adevărul
