Tensiune în prima zi a celei de-a doua reuniuni a Comitetului pentru reformarea Legilor Justiției
Miercuri, la Palatul Victoria, a avut loc a doua rundă de discuții a Comitetului pentru reforma Legilor Justiției, un forum creat pentru a accelera și aprofunda modificările legislative menite să transforme sistemul judiciar din România. Însă întâlnirea, care ar fi trebuit să marcheze un pas înainte în procesul de transparență și consultare, s-a desfășurat într-o atmosferă tensionată, relevând diviziuni persistente între actorii implicați.
Un dialog tensionat între reprezentanți ai Justiției și societatea civilă
Sursele participante la ședință au descris un climat agitat, unde criticile și neînțelegerile au predominat încă de la început. Judecători din Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), membri ai organizațiilor civice, precum și reprezentanți ai asociațiilor de magistrați, precum Dana Gârbovan sau Andreea Ciucă, au ajuns în sală cu așteptări și poziții bine fundamentate, însă s-au confruntat cu divergențe accentuate. „Atmosfera a fost departe de cea a unui dialog constructiv; s-au simțit tensiuni și chiar acuzații legate de modul în care se derulau discuțiile și de transparența procesului,” afirmă o sursă din cadrul reuniunii.
Motivele pentru această polarizare sunt multiple, dar principalul motiv rămâne ojustificarea reformelor propuse în contextul politic și al presupuselor presiuni din partea executivului. Reprezentanții societății civile au cerut mai multă claritate și responsabilitate în procesul decizional, acuzând încercări de a împiedica participarea publicului și de a limita implicarea magistraturii în mod echitabil. “Nu putem accepta o reformă pe bază de decizii unilaterale sau de propuneri netransparente,” a declarat Dana Gârbovan, președintele Uniunii Naționale a Judecătorilor din România, la finele întâlnirii.
Controverse legate de modificările legislative și impactul asupra sistemului judiciar
Printre cele mai sensibile subiecte discutate s-au aflat amendamentele propuse la Legile Justiției. Cu toate că oficialii guvernamentali afirmă că aceste modificări sunt menite să asigure independența justiției, criticii îi acuză că s-ar putea transforma într-un mod de control politico-judiciar și ar putea slăbi lupta împotriva corupției. O temă frecvent comentată a fost și modul în care noile reguli vor influența procedurile disciplinare, recrutarea și numirea judecătorilor și procurorilor, precum și examinarea disciplinară a magistraților.
Reprezentanții societății civile și ai CSM au solicitat, astfel, o dezbatere mai amplă și transparente în cadrul Parlamentului, în care toate interesele să fie luate în considerare. În replică, membrii comitetului aflați în coaliție de guvernare au afirmat că reformele sunt necesare pentru ca sistemul judiciar să devină mai eficient și mai responsabil, însă fără a renunța la ideea de a controla anumite aspecte ale funcționării justiției.
Răspunsul și prevederile pentru următoarea perioadă
Întâlnirea de miercuri a fost, de altfel, doar o etapă într-un proces încă departe de finalizare. În ciuda tensiunii evidente, participanții au convenit asupra necesității unor consultări suplimentare și a unei transparențe sporite în elaborarea finală a noilor legi. De asemenea, s-a discutat despre posibilitatea creării unor mecanisme de control și verificare a modului în care reformele vor fi implementate, pentru a evita oricare întorsătură autoritară.
Deși nu s-au înregistrat decizii concrete la finalul întâlnirii, ultimele informații indică faptul că angajamentul de a continua dialogul a fost reafirmat, în încercarea de a găsi un echilibru între reformarea necesară a sistemului judiciar și păstrarea independenței si legitimării actului de justiție. În zilele următoare, așteptările sunt ca în cadrul comitetului să se intensifice dezbaterile și să apară propuneri concrete, însă contextul tensionat riscă să prelungească procesul și să mențină vie controversa.
