Universitatea Politehnica Timișoara ridică un semnal de alarmă cu privire la posibilele consecințe ale reducerii bugetare anunțate de autorități, subliniind necesitatea unor criterii de evaluare bazate pe performanță și eficiență, într-un context în care Guvernul discută o tăiere generalizată de 10% la cheltuielile de personal în învățământul superior. Rectorul instituției avertizează că o aplicare uniformă a acestor reduceri ar putea penaliza universitățile care au gestionat cu responsabilitate fondurile publice și au investit în cercetare, infrastructură și formare de calitate.
Reducerea bugetului și impactul asupra universităților
Discuțiile din ultimele zile în cercurile guvernamentale au adus în prim-plan o reducere de 10% din bugetul alocat personalului academic și administrativ din universități. Deși pe hârtie această măsură pare o soluție rapidă pentru creșterea deficitului bugetar, universitățile sunt îngrijorate de efectele imediate și de cele pe termen lung. Rectorul Universității Politehnica Timișoara afirmă că o astfel de măsură, aplicată în mod uniform, „riscă să penalizeze universitățile care au fost gestionate prudent și care au făcut eforturi constante pentru a crește calitatea învățământului și cercetării.”
El susține că diferențele în structura și performanța instituțiilor trebuie luate în calcul, iar măsurile de austeritate trebuie să fie echitabile și motivate, bazate pe criterii obiective.
Cererea pentru criterii eficiente și performanță în alocarea fondurilor
Procentul de reducere propus nu pare a fi adaptat diferențelor din sistemul universitar, ceea ce ar putea duce la o subfinanțare precară a unor facultăți și programe de succes, dar și la riscul de a descuraja inițiativele de dezvoltare și inovare. Rectorul universității timișorene a precizat că „avem nevoie de criterii clare, transparente și bazate pe performanță pentru a decide unde și cum să se facă reducerea, pentru a nu afecta calitatea învățământului și cercetarea.”
Contextul deciziei guvernamentale vine într-un moment tensionat pentru sistemul universitar din România, în care instituțiile încearcă să-și echilibreze bugetele limitate cu nevoia de a susține cercetarea, inovarea și formarea de specialiști. Pe fondul unor audituri financiare și evaluări performante, universitățile au început să-și prezinte rapoarte de performanță, însă aceste criterii nu au fost încă puse în centrul discuțiilor pentru alocarea noilor fonduri.
Perspectiva universitară și posibilele măsuri viitoare
Opinia reprezentanților din domeniu este că, dacă reducerea de 10% se va aplică fără o evaluare realistă și justă a rezultatelor, se poate ajunge la o situație problematică. În plus, această măsură riscă să descurajeze managerii universitari și cadrele didactice de a investi în proiecte ambițioase, având în vedere austeritatea impusă. Astfel, sistemul universitar românesc ar putea pierde din competitivitate și calitate, mai ales în contextul încercărilor de a atrage studenți și parteneri internaționali.
În acest moment, autoritățile analizează încă propunerile și impactul economic al măsurii. Cu toate că decizia finală nu a fost încă adoptată, rectorii universităților cer o discuție mai amplă și consultări cu factorii de decizie pentru a evita consecințe negative pe termen lung. Într-o perioadă în care competiția globală pentru talent și inovație devine tot mai acerbă, menținerea unui sistem universitar performant și adaptabil este esențial pentru dezvoltarea economică și socială a României.
