Economia României intră în recesiune tehnică: Semnele îngrijorătoare pentru populație
Economia României a intrat tehnic în recesiune, conform datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS), care arată o scădere a Produsului Intern Brut (PIB) pentru două trimestre consecutiv. După o contracție de 0,2% în trimestrul III 2025, PIB-ul a scăzut cu 1,9% în trimestrul IV, ridicând întrebări grave cu privire la impactul acestei situații asupra vieții zilnice a românilor și asupra economiei în ansamblu.
„Recesiunea tehnică este un semnal statistic care nu reflectă neapărat realitatea din buzunarele oamenilor”, a explicat Iulian Stănescu, cercetător în sociologie la Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV). Această diferențiere între recesiune tehnică și recesiune propriu-zisă devine din ce în ce mai importantă, pe măsură ce populația resimte efectele crizei economice.
Diferența dintre statistici și realitate
Recesiunea tehnică se referă la o scădere temporară a activității economice, dar această scădere nu se transformă întotdeauna într-o criză economică severă. „Recesiunea propriu-zisă este ceea ce simt oamenii în viața de zi cu zi, impactul real fiind resimțit prin creșterea șomajului și scăderea veniturilor”, a adăugat Stănescu.
Datele INS confirmă că PIB-ul României este pe o pantă descendentă, dar există posibilitatea ca efectele asupra consumului și veniturilor să nu fie imediate. Dacă economia nu își revine rapid, aceasta ar putea duce la o scădere semnificativă a calității vieții pentru români. „Trebuie să vedem dacă recesiunea tehnică se transformă într-o recesiune severă, unde efectele devin bulbucate și vizibile”, a mai menționat cercetătorul.
Cauzele declinului economic și consecințele sociale
Scăderea consumului este principalul motor al acestei recesiuni tehnice. Stănescu subliniază că un număr în scădere al populației, combinat cu o putere de cumpărare afectată, a dus la o contracție economică. De asemenea, românii se confruntă cu o inflație care, în jur de 10%, afectează considerabil veniturile medii. Potrivit INS, câștigul salarial mediu net a scăzut cu 4,5% în termeni reali, un declin fără precedent pe parcursul ultimilor 27 de ani.
O altă problemă care contribuie la stagnare este modelul economic adoptat de România, bazat pe împrumuturi publice și fonduri europene, care nu au fost direcționate eficient către sectoare care stimulează exporturile și productivitatea. „Acest tip de investiții creează un dezechilibru între resursele financiare și producția economică”, a explicat Stănescu.
Semnale de alarmă pentru viitor
Situația este complicată de o dublare a datoriei publice, care a crescut de la 37% la 60% din PIB în ultimul deceniu. Aceasta ar putea duce la costuri de finanțare mai mari și la o posibilă criză similară cu cea din Grecia, unde datornicii s-au confruntat cu măsuri de austeritate severe. De asemenea, lipsa investițiilor în sectoare cheie, cum ar fi energia și agricultura, amplifică problema, iar creșterea prețurilor la energie pune presiune asupra economiei.
„Dacă nu există o schimbare fundamentală în productivitate și tehnologie, România ar putea să rămână blocată într-o creștere economică zero sau chiar negativă”, avertizează expertul. Aceste perspective sumare trebuie să fie luate în considerare de către autorități și de către toți actorii economici, înainte ca recesiunea tehnică să devină o realitate resimțită pe scară largă de populație.
Evoluția viitoare a economiei românești depinde acum de dinamica veniturilor, a consumului și a investițiilor. De aceea, monitorizarea acestor indicatori va fi crucială pentru a determina efectele recesiunii tehnice asupra vieții cotidiene a milioanelor de români.
