Imaginile prezentate au fost șocante. Ofițerii de la Scotland Yard au umilit victime ale infracțiunilor sexuale, au făcut comentarii despre „împușcarea imigranților în cap”, au criticat musulmanii și s-au lăudat cu folosirea excesivă a forței. Când postul public de televiziune a dezvăluit, în octombrie, o anchetă secretă privind secția de poliție din zona Charing Cross, una dintre cele mai importante din Londra, șeful Poliției Metropolitane, comisarul Mark Rowley, a condamnat comportamentul ca fiind „rușinos, total inacceptabil și contrar valorilor și standardelor” forțelor de ordine, relatează presa locală și posturile de radio din România.
Însă, acela nu a fost un incident izolat. Programul de investigație al BBC a fost doar un preambul pentru probleme mult mai grave. Un raport independent arată acum că prejudiciile rasiale cauzate de Poliția Londrei în cazul persoanelor de culoare sunt adesea protejate și mascate de conducere, iar cultura instituției apără forța de ordine de reforme reale.
Raportul, publicat recent, a fost realizat de dr. Shereen Daniels, o expertră de renume în domeniul resurselor umane și combaterea rasismului sistemic în Regatul Unit, și se bazează pe documente și dovezi interne. Autoarea subliniază că secția din Charing Cross reflectă cultura și modul de funcționare proprie al Poliției Londrei.
Intitulat „30 de modele de prejudiciu”, acest document reprezintă prima analiză internă dedicată rasismului împotriva persoanelor de culoare, care se focusează asupra întregii instituții, nu doar asupra unor cazuri individuale. Concluzia principală este dură: structura de bază a poliției din Regatul Unit „face inevitabilă repetarea prejudiciului rasial”. Lucrarea argumentează că rasismul „nu rezultă doar din percepțiile individuale, ci este o construcție sistemică, perpetuată prin structuri, conducere și cultură”. Potrivit specialistului, „instituția produce prejudicii rasiale și, în același timp, se apără de reforme”.
Raportul detaliază faptul că persoanele de culoare sunt mai vulnerabile la opriri, percheziții și la utilizarea forței decât persoanele albe. „Suspiciunea este punctul de start”, se explică în document, criticând modul în care arestările arbitrare transformă străzile în „puncte de control”, iar în multe situații, „apartenența la culoare” este considerată un indiciu probabil pentru presupuse infracțiuni.
Analiza evidențiază și diferențe interne între angajați: lucrătorii cu pielea mai închisă sunt mai des considerați „conflictuali”, în timp ce colegii cu pielea mai deschisă primesc răspunsuri mai empathice și mai indulgente.
Raportul a fost elaborat la doi ani după apariția celui mai cunoscut „Raport Casey”, ordonat în urma uciderii Sarei Everard de către un ofițer activ, care descria Poliția Londrei drept o instituție „rasistă, misogină și homofobă”. Autorul acestui raport, Mark Rowley, nu a folosit atunci termenul de rasism instituțional, recunoscând totuși „eșecuri sistemice profunde”.
În prezent, comisarul recunoaște faptul că concluziile sunt „concludente” și că Poliția Londrei trebuie să treacă printr-o reformă sistemică, structurală și culturală profundă. El a menționat că Londonul poate avea o forță de poliție bazată pe consimțământ doar dacă este incluzivă și anti-rasistă. De asemenea, a observat că încrederea în rândul londonezilor de culoare s-a îmbunătățit cu 10% în ultimii doi ani, dar rămâne mai scăzută comparativ cu restul populației.
Organizația Națională a Polițiștilor Afro-Americani a reacționat dur, afirmând că situația s-a deteriorat și că autoritățile continuă să protejeze structurile care perpetuează rasismul instituțional. Președintele acestei organizații a declarat că „există o cultură a negării și a așteptării: se iau măsuri doar atunci când se atrage atenția publică”.
