Conform News.un.org: Ciclu vicios: Războiul alimentează foametea, foametea generează violență
Un raport recent al Programului Mondial de Alimente (WFP) avertizează asupra unei crize globale în care conflictele armate și insecuritatea alimentară se alimentează reciproc, creând un ciclu distructiv care afectează milioane de oameni. Carl Skau, directorul adjunct al WFP, a subliniat la o dezbatere a Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite cum experiențele familiilor din zone de conflict, precum Somalia, sunt doar exemple ale unei realități amplificate în multiple regiuni afectate de război. Acesta a descris un fenomen periculos: „ciclu vicios conflict-foamete”, în care războaiele generează penurie alimentară, iar aceasta, la rândul ei, creează condiții favorabile escaladării violenței.
Sistemele alimentare, ținta principală a conflictelor
Problema capătă noi dimensiuni prin faptul că sistemele alimentare înseși – de la ferme și porturi până la piețe, depozite și rute de transport – devin tot mai des ținte în conflictele actuale. Consecințele economice depășesc cu mult granițele câmpului de luptă. Secretarul General al ONU, Antonio Guterres, a declarat în fața Consiliului că „sistemele alimentare critice – și viețile și mijloacele de trai pe care le susțin – sunt sub atac”. La nivel global, cel puțin 266 de milioane de oameni s-au confruntat cu insecuritate alimentară acută anul trecut, într-un context marcat de cel mai mare număr de conflicte armate de la Al Doilea Război Mondial. Pentru prima dată în acest secol, foametea a fost confirmată simultan în Sudan și Gaza, iar conflictul și violența sunt acum principalii factori generatori de foamete în 12 din cele 13 zone de criză alimentară considerate de maximă importanță de către ONU.
Geografia foametei se extinde pe oceane
Modul în care foametea se propagă se schimbă, iar atacurile asupra infrastructurii portuare sau a navelor comerciale pot duce la creșteri de prețuri la alimente la mii de kilometri distanță. Marea Neagră, de exemplu, o rută vitală pentru exporturile de cereale din Ucraina și Rusia, a fost afectată de atacuri, reducând transporturile prin Bosfor cu 40%. La fel, atacurile din Marea Roșie și restricțiile asupra Strâmtorii Ormuz, pe unde tranzitează o parte semnificativă din petrolul și fertilizatorii mondiali, au un impact direct asupra costurilor. Skau a evidențiat convergența acestor crize pe trei puncte strategice maritime, unde perturbările se propagă prin piețele interconectate de energie, îngrășăminte și alimente. Pentru țările dependente de importuri, acest lucru se traduce în prețuri mai mari, iar pentru cele deja vulnerabile, în reducerea accesului la hrană.
Foametea ca motor al violenței viitoare
Pe lângă distrugerea infrastructurii agricole și a rutelor de aprovizionare, conflictul generează deplasări masive de populație. Aceste comunități dislocate și sărăcite devin mai vulnerabile la recrutarea de către grupări armate și rețele criminale. Situația din Somalia este un exemplu elocvent, unde foametea acută afectează milioane de oameni, în timp ce WFP poate interveni doar pentru o mică parte dintre aceștia. Luptele din anumite regiuni împiedică livrarea ajutoarelor, iar disperarea cauzată de lipsa hranei creează oportunități pentru recrutarea tinerilor vulnerabili. Consiliul de Securitate a recunoscut oficial acest ciclu în 2018, prin Rezoluția 2417, dar, la opt ani distanță, „ciclul vicios continuă”, după cum a constatat Guterres.
Avertismente ignorate în fața unei catastrofe iminente
Problema nu constă în lipsa diagnosticării crizei, ci în răspunsul inadecvat după emiterea avertismentelor. Experiența din Somalia în crizele din 2010-2012, 2017 și 2022 arată că intervențiile timpurii au prevenit escaladarea către foamete. Dimpotrivă, situația din Sudan demonstrează eșecul acțiunii decisive în fața semnalelor de alarmă vizibile. Guterres a îndemnat Consiliul să protejeze fermele, sistemele de apă, piețele, depozitele, porturile și rutele de aprovizionare, și, mai ales, să intervină înainte ca insecuritatea alimentară să atingă pragul catastrofal. „Nu putem aștepta confirmarea formală a foametei sau a condițiilor catastrofale”, a subliniat șeful ONU. „Fac apel la acest Consiliu să acționeze când luminile de avertizare sunt aprinse”.
Sursa: News.un.org
