Rata mortalității infantile din România a atins în 2024 cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani, conform datelor publicate de organizația Salvați Copiii. În acest an, indicele a crescut de la 5,6 la 6,6 la mia de nașteri vii, o creștere alarmantă ce reflectă probleme grave în sistemul de sănătate și în condițiile sociale ale țării. Declarația vine pe fondul unor tensiuni persistente legate de accesul la servicii medicale de calitate, dar și de inegalități regionale alarmante.
O creștere semnificativă în anumite județe
Situația cea mai critică se înregistrează în județul Mureș, unde ratele mortalității infantile au depășit deja media națională și continuă să crească. Pentru această regiune, datele indică o situație alarmantă, fiind evidențiate astfel diferențe mari între zonele urbane și cele rurale. În alte județe, deși cifrele sunt mai puțin dramatice, tendința crescătoare ridică semne de întrebare cu privire la progresele în domeniul sănătății materne și infantile.
Contextul social și economic al creșterii mortalității infantile
Explicațiile pentru această revenire aparentă la cifre mai sfâșietoare sunt multiple. În primul rând, criza economică generată de povara pandemiei a tensionat resursele sistemelor de sănătate, în timp ce lipsa personalului medical specializat, infrastructura învechită și condițiile precare din multe spitale contribuie la gestionarea deficitară a situațiilor de urgență. “Situația este gravă și trebuie să fim conștienți că, dacă nu intervenim cu rapiditate, această tendință va avea consecințe devastatoare pentru generațiile viitoare”, afirmă reprezentanții organizației.
În plus, decalajele sociale și regionale continuă să fie un factor major care influențează mortalitatea infantilă. În zonele rurale și defavorizate, accesul la servicii de sănătate și asistență adecvată rămâne limitat, iar educația în domeniul îngrijirii prenatale și postnatale lipseste uneori cu desăvârșire. Aceasta contribuie la un număr crescut de nașteri premature, complicații și mortalitate infantilă.
Lipsa de investiții și necesitatea unor măsuri imediate
De asemenea, numărul insuficient de personal medical specializat, condițiile precare din multe unități sanitare și finanțarea subdimensionată a sistemului de sănătate fragilizează și mai mult situația. Începând cu fondurile insuficiente pentru echipamente și medicamente, până la lipsa de infrastructură și personal, toate acestea acționează ca factori de agravare a crizei.
În fața acestei evoluții, autoritățile sunt îndemnate să adopte urgent măsuri concrete pentru reducerea mortalității infantile. Este nevoie de investiții semnificative în infrastructură sanitară, formarea continuă a personalului și crearea unor programe de support pentru familii vulnerabile. În același timp, abordarea trebuie să fie integrată, ținând cont de factorii sociali, economici și medicali care influențează această problemă.
Perspectivă pentru viitor
Actualele date ridică semne de alarmă și solicită o reevaluare a strategiilor deja implementate în domeniul sănătății copilului și matern. În condițiile în care, în ultimele decade, România s-a confruntat cu decalaje majore comparativ cu media europeană în ceea ce privește indicatorii de sănătate, această revenire nu trebuie ignorată.
Specialiștii atrag atenția asupra necesității de a investi masiv în prevenție, educație și infrastructură, pentru a inversa această tendință. În lipsa unor măsuri ferme și continuu adaptate contextului, riscul ca aceste cifre să se îmbunătățească în mod durabil va rămâne la nivelul unor speranțe, în loc de certitudini. În lipsa unei viziuni strategice și a unei voințe politice clare, situația riscă să devină un test dificil pentru sistemul de sănătate și, mai ales, pentru viețile celor mai vulnerabili dintre români.
