Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea, a emis vineri un comunicat în care acuză o campanie “fără precedent” de “denigrare a Instanței supreme și a judecătorilor” și de “destabilizare a ordinii de drept, în care sunt implicați oameni politici, grupuri de influență și formatori de opinie”.
Însă, chiar comunicatul Înaltei Curți conține informații false, ușor de demonstrat că nu sunt adevărate.
Curtea învinovățește această campanie de răspândire a unor informații false, cum ar fi cele referitoare la “cauze de impact”, sugerând că ar fi vorba de eliberări în masă ale unor infractori celebri.
Un exemplu menționat de Curte pentru a ilustra această “campanie” este un articol publicat de o platformă de știri online la sfârșitul lunii octombrie, intitulat “Două judecătoare de la Înalta Curte, apropiate de Lia Savonea, au înlăturat alte trei judecătoare din dosarul fostului șef ANAF, Șerban Pop, și al unui om de afaceri, Horia Simu. Motivul: completul voia să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru ca faptele să nu fie considerate prescrise”.
În comunicat, Curtea caracterizează acest articol astfel: „Propagarea informației false privind presupusa înlocuire ilegală a unor judecători în cadrul unui complet de judecată, în condițiile în care măsura a fost luată în cadrul legal, iar motivele pentru recuzare sunt explicitate în încheierea motivată.”
Din documentele pe care le-a obținut platforma de știri, rezultă clar că principalul motiv pentru înlăturarea celor trei judecători care judecau cazul fostului șef ANAF și al omului de afaceri Horia Simu a fost faptul că aceștia au pus în discuție sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară privind aplicarea prescripției.
Suspecții au afirmat că, prin sesizarea CJUE, magistrații au avut o atitudine preconcepătoare, motiv pentru care au cerut recuzarea. Tribunalul a hotărât cu majoritate de două la unu să le acorde dreptate, înlăturând judecătoarele Isabelle Tocan și Valerica Voica, din anturajul șefei ICCJ, Lia Savonea, în timp ce judecătorul Iulian Dragomir a fost împotrivă.
Judecătoarele Tocan și Voica au argumentat că intenția de a sesiza CJUE în timpul anchetei judecătorești a compromis imparțialitatea completului, fiind convinse că această sesizare ar fi trebuit făcută mai devreme, numai pe baza motivelor de apel invocate de DNA. Însă, această logică este discutabilă, deoarece la începutul cercetării judecătorești, magistrații nu dețin suficiente informații despre complexitatea cazului pentru a decide dacă trebuie să sesizeze Curtea Europeană.
Sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu întrebări preliminare este un drept suveran al judecătorilor români, indiferent de nivelul de jurisdicție, fiind un exercțiu al funcției lor de judecători europeni. Acest drept nu poate fi restricționat sau sancționat de nimeni.
