Prof. Univ. Dr. Radu Țincu, medic primar de ATI-toxicologie, trage un semnal de alarmă cu privire la pericolele care pândesc organismul după perioada postului pascal. Excesele alimentare și de alcool de la masa de Paște pot duce la complicații serioase, avertizează specialistul. Reintroducerea treptată a alimentelor de origine animală și moderația sunt esențiale.
Atenție la modul de a mânca
Medicul subliniază importanța de a evita supraalimentarea rapidă. „În primul rând, nu trebuie să mâncăm la masa de Paște în două ore cât ar trebui să mâncăm în două zile”, precizează Țincu. Postul prelungit duce la scăderea secrețiilor digestive. Astfel, introducerea bruscă a alimentelor grele poate cauza tulburări gastro-intestinale, cum ar fi balonare, greață sau chiar diaree.
Consumul exagerat de alcool este un alt factor de risc major. Alcoolul este toxic și generează metaboliți toxici, care pot provoca inflamații și disfuncții hepatice. Combinația dintre alimentele bogate în grăsimi și alcool solicită foarte mult ficatul.
Posibile complicații grave
Reintroducerea bruscă a preparatelor bogate în grăsimi poate duce la o solicitare bruscă a pancreasului. Riscul de pancreatită acută crește semnificativ, mai ales după o perioadă de post. Țincu amintește de pacienți care au dezvoltat complicații serioase, inclusiv abcese pancreatice sau pancreatite necrotice, după sărbătorile pascale.
Cumpătarea, cheia unei mese de Paște sănătoase
Cumpătarea și respectarea unui program alimentar echilibrat sunt esențiale. Medicul recomandă ca, în ziua de Paște, să se consume aperitivele și ciorba de miel la prânz, urmate de o pauză. Friptura și desertul pot fi consumate spre seară. De asemenea, moderația în consumul de alcool și mișcarea după masă sunt recomandate. Țincu subliniază că mișcarea în aer liber facilitează digestia și ajută la arderea caloriilor în exces. „Trebuie să avem și perioade de mișcare în aer liber, care să faciliteze digestia și să determine consumul de calorii în exces”, a explicat medicul.
Un alt aspect important se referă la gestionarea emoțiilor negative. Studiile arată că emoțiile negative, cum ar fi furia și tristețea, pot afecta sistemul nervos central. Profesorul Țincu recomandă cultivarea emoțiilor pozitive pentru a proteja organismul. „În momentul în care cultivăm astfel de sentimente o perioadă lungă de timp ele în studii par că sunt asociate cu apariția bolilor cronice”, a adăugat medicul.
