Radu Ioanid afirmă că singurii considerați că ar fi supraviețuit sunt foștii legionariea noastră”

Cartea lui Radu Ioanid, intitulată „Holocaustul în România”, a fost recent reînnoită și publicată la editura Polirom, într-o perioadă în care apologia Mișcării legionare și minimalizarea Holocaustului încep să se manifeste din ce în ce mai intens, pentru prima dată după 35 de ani. Într-un interviu exclusiv pentru o televiziune de știri, Radu Ioanid vorbește despre contextul în care a apărut această ediție actualizată a volumului.

El afirmă: „Realitatea este că, încă din toamna anului 2024, în România s-au intensificat atacurile dure împotriva Institutului Național pentru Studierea Holocaustului, cunoscut și sub numele de ‘Elie Wiesel’, precum și împotriva jurnaliștilor și istoricilor ce se ocupă de fascismul românesc și de evenimentele din perioada Holocaustului. Aceste acțiuni s-au întrepătruns cu apariția partidelor extremiste și a candidaților lor în alegerile parlamentare și prezidențiale.”

Radu Ioanid subliniază: „Se remarcă o problemă veche, care s-a formalizat în ultimele două campanii electorale. În mod evident, extremiștii de dreapta au reușit să folosească în avantajul lor rezistența legionară anti-comunistă, care de fapt a fost mult mai largă. În narațiunea românească, victimele comunismului care nu aveau legături cu legionarii apar aproape marginal. Se afirmă că singurii care au rezistat regimului comunist sunt foști legionari, precum fostul rezistent anti-comunist Ion Gavrilă Ogoranu de la Făgăraș sau grupul fraților Arnăuțoiu din Muscel, și nu se prea menționează politicienii care au murit în detenție, cum a fost Iuliu Maniu.”

Practically, această perspectivă simplifică istoria rezistenței anti-comuniste, centralizând-o doar pe suportul legionarilor, în vreme ce alte exemple de rezistență anti-regim, precum cei din grupurile amintite sau liderii politici închiși și uciși, sunt neglijate sau omise din discurs.

Se discută, astfel, despre decenii întregi de regimuri totalitare, despre care elevii și studenții români au primit o educație superficială sau chiar distorsionată, dominată de ideologii atât național-comuniste, cât și post-comuniste pro-fasciste.

În ceea ce privește edițiile cărții, aceasta a ajuns la a patra ediție. La fel ca și ediția din 2019, ea include mărturii ale supraviețuitorilor Holocaustului din România. Radu Ioanid amintește că prima ediție, publicată în 1997, sub titlul „Evreii sub regimul Antonescu”, a fost refuzată de editor, criticul și istoricil Zigu Ornea, care a refuzat utilizarea termenului de Holocaust. Ulterior, el a aflat că președintele Federației Comunităților Evreiești din România și în acel moment, academicianul Nicolae Cajal, împreună cu președintele de atunci al României, Ion Iliescu, au interzis oficial termenul.

A doua ediție a volumului a fost lansată în 2006, sub numele „Holocaustul în România”. În perioada dintre cele două ediții, în 2003, președintele Ion Iliescu a declarat într-un interviu pentru ziarul israelian „Ha’aretz” că, pe teritoriul actual al României, nu s-a petrecut un Holocaust.

Sursa articol