România trebuie să-și reconfigureze rapid strategia de diplomație economică pentru a face față provocărilor generate de o lume din ce în ce mai imprevizibilă și instabilă. Într-o analiză recentă, consilierul prezidențial Radu Burnete avertizează că eforturile de adaptare trebuie să fie urgente și concrete, deoarece țara noastră are nevoie de o politică economică și de securitate mai robuste, capabile să susțină și să protejeze interesele naționale în contextul global actual.
Diplomația economică revizuită: cheia pentru extinderea în regiune
În cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, unde s-au discutat cele mai mari provocări și oportunități ale momentului, Burnete a subliniat că România trebuie să-și reimagineze relațiile externe în zona economică, dar și geopolitică. “Este nevoie de o strategie clară pentru sprijinirea extinderii companiilor românești în regiune, pentru a avea o prezență mai mare și pentru a valorifica potențialul de dezvoltare în Balcani și pentru a consolida poziția României ca punct de conectare între Europa de Vest și Asia Centrală”, afirmă consilierul.
Această nevoie devine cu atât mai acută cu cât economia mondială traversează o perioadă de incertitudine majoră, accentuată de tensiuni geopolitice, fluctuații financiare și instabilitate politică. În acest context, Scoția susținută de România trebuie să își consolideze portofoliul de parteneriate și să promoveze mai agresiv propriile companii, în încercarea de a-și păstra relevanța și a stimula creșterea economică.
Reformarea companiilor de stat și întărirea capacității naționale
Un alt punct de analiză crucial pe care Burnete îl evidențiază este necesitatea unei reforme profunde a companiilor de stat. “Aceste entități trebuie transformate în motoare eficiente ale economiei, sprijinind nu doar dezvoltarea internă, ci și proiectele de export și investițiile străine”, explică oficialul. În opinia lui, restructurarea și modernizarea companiilor de stat reprezintă un pilon esențial pentru creșterea competitivității și pentru reducerea dependenței de fonduri externe sau de decizii politice nefaste.
Pe plan militar și fiscal, Burnete avertizează despre necesitatea unei întăriri a capacității naționale de apărare și a rezilienței economice. În condițiile în care lumea devine tot mai nesigură, România trebuie să își fortifice infrastructura de apărare și să și-a mărească bugetele pentru a se putea adapta rapid la noi amenințări, fie ele de natură militară sau economică. “Este imperativ să consolidăm credința în propriile resurse și să asigurăm o bază fiscală solidă, astfel încât statul să poată răspunde prompt și eficient la orice criză”, adaugă Burnete.
Contextul și provocările actuale ale României
Experiența recentă a statului român în contextul global a demonstrat limitele politicilor tradiționale, care nu mai fac față în fața unor provocări majore precum conflictele din Ucraina, criza energetică sau fluctuațiile pieței financiare mondiale. În ultimii ani, modul în care România gestionează relațiile economice și de securitate a fost supus multor teste, iar rezultatele arată clar că este nevoie de o strategie mai flexibilă, adaptată noilor realități.
Spațiul geopolitic al Europei de Est devine din ce în ce mai complex, iar influențele externe – fie ele din Rusia, Uniunea Europeană sau alte marile puteri – necesită o poziționare delicată și bine calculată. În plus, evoluția certurilor comerciale globale și a crizelor de lanț de aprovizionare impune unui stat ca România să-și apere interesele și să-și diversifice parteneriatele.
Ultimele evoluții indică faptul că, pentru a nu fi lăsată în urmă, țara trebuie să își redefinească și propriul rol în această scenă globală tot mai fragmentată. Digitalizarea, inovarea și investițiile în educație și infrastructură devin astfel priorități strategice pentru următorii ani.
Privind spre viitor, Burnete afirmă că numai printr-o reformă totală în abordare și prin mobilizarea resurselor interne, România va putea să depășească provocările actuale și să își asigure o poziție stabilă în arena internațională. O situație de neutralitate, dar și de proactivitate, în care economia și securitatea sunt interdependente, trebuie să devină fundația pe care se va construi noua viziune a statului român.
