R.Moldova explorează ideea reunificării cu România în contextul tensiunilor geopolitice din regiune
Autoritățile de la Chișinău analizează posibilitatea revenirii la conceptul unionist, dar într-un context extrem de grav, dacă situația de securitate din regiune se va deteriora considerabil. În timp ce pacea și stabilitatea par a fi în continuare principalele obiective ale Republicii Moldova, unele voci din conducerea politică iau în considerare scenariul reunificării cu România, similar celui din 1918, dacă amenințările externe vor deveni insurmontabile.
Posibilitatea unei reunificări, un răspuns la presiunile și amenințările geopolitice
Vicepremierul și ministrul Afacerilor Externe de la Chișinău, Mihai Popșoi, a declarat recent că, în cazul în care Federația Rusă va apropia excesiv de granițele Republicii Moldova și va amenința suveranitatea țării, autoritățile moldovene și-ar putea reconsidera poziția față de unire cu România. „Autoritățile de la Chișinău vor putea pune problema reunirii R. Moldova cu România, după modelul anului 1918, dacă situația devine periculos de instabilă pentru integritatea teritorială și siguranța cetățenilor”, a afirmat oficialul.
Este pentru prima dată când o autoritate de rang înalt face referire directă la această posibilitate, asumându-și o poziție clară în ceea ce privește riscurile și scenariile de evoluție a conflictelor din regiune. În același timp, Popșoi a subliniat că Moldova nu poate să se „ascundă după degete” și să ignore posibilitatea de a recurge la astfel de soluții extreme, dacă stabilitatea națională va fi complet subminată.
Contextul geopolitic și istoric al încercării de reunificare
Ideea reunificării cu România, înscrisă în discursul politic al multor formațiuni din Republica Moldova, are rădăcini adânci în istorie. La momentul unirii din 1918, provinciile istorice ale Basarabiei au fost integrate în statul român după decenii de dominație rusească și otomane. Însă, în urma sovietizării și a anexării de către URSS în 1940, această idee a fost pusă temporar pe hold, până după prăbușirea regimurilor comuniste.
În prezent, unii politicieni și intelectuali consideră că, într-un context de criză majoră, această deziderată ar putea deveni o soluție de ultimă instanță pentru protejarea identității românești și a valorilor democratice din Republica Moldova. Însă poziția oficială a guvernului moldovean rămâne prudentă, evitând afirmații care ar putea fi interpretate drept o îndreptare spre un proces de reunificare în condiții improprii.
Implicarea internațională și perspectiva viitoare
Situația geopolitică actuală este complicată de evoluțiile din regiune, în special în contextul războiului din Ucraina și a răcirii relațiilor dintre NATO și Rusia. În această dinamică, Republica Moldova caută să-și mențină neutralitatea și să evite escaladări care ar putea amenința stabilitatea internă.
Între timp, oficialii moldoveni privesc cu atenție și către reacțiile partenerilor internaționali, în special ale României și ale Uniunii Europene, care au făcut eforturi să ofere sprijin politic și economic pentru consolidarea stabilității și suveranității țării. Totodată, orice posibilă unificare ar necesita un proces complex, votat de Parlament, și acceptat de majoritatea populației, proces dificil de realizat fără consens larg.
În final, scenariul reuniunii cu România rămâne, pentru moment, o opțiune de ultimă instanță, una pe care autoritățile moldovene trebuie să o gestioneze cu prudence, rar întâlnită în discursul oficial, dar totodată pregătite pentru orice variantă de evoluție. Într-un context regional marcat de tensiuni și instabilitate, orice decizie de această natură ar avea consecințe istorice, politice și sociale profunde, despre care se va discuta cu atenție în anii ce vor urma.
