PSD analizează retragerea miniștrilor din Guvernul Bolojan, în perspectiva votului din 20 aprilie, o mișcare care ar putea duce la instabilitate politică. Surse din partid au confirmat pentru publicația noastră că acesta este principalul scenariu luat în calcul. Retragerea miniștrilor PSD ar forța premierul să ceară un vot de încredere în Parlament.
Incetitudine în privința întrebării din referendum
Conducerea PSD nu a stabilit încă întrebarea la care membrii de partid vor răspunde la referendumul intern din 20 aprilie. Sorin Grindeanu, președintele PSD, ia în calcul să adreseze o singură întrebare, forma finală urmând să fie decisă după întâlnirile regionale. Grindeanu a declarat, pe 1 aprilie, că rezultatul votului nu va menține forma actuală a guvernării.
Ilie Bolojan, întrebat dacă va demisiona în cazul în care PSD îi retrage sprijinul, a răspuns negativ. „Nu iau în calcul o astfel de ipoteză”, a declarat premierul. Acesta a adăugat că „cei care generează crizele trebuie să-și asume consecințele”. Guvernul Bolojan, din care fac parte și PNL, USR și UDMR, are un vicepremier fără portofoliu și șase miniștri PSD. Retragerea lor ar schimba componența politică a Guvernului.
Implicațiile retragerii miniștrilor PSD
În cazul retragerii miniștrilor PSD, premierul Bolojan ar fi obligat, conform legii, să se prezinte în fața Parlamentului pentru a solicita un nou vot de încredere. Dacă Guvernul nu ar obține votul de încredere, ar fi necesară numirea unui nou guvern. Președintele Nicușor Dan ar fi obligat să cheme partidele la consultări și să desemneze un candidat pentru funcția de prim-ministru.
Conform articolului 85 din Constituție, dacă prin remaniere se schimbă structura sau compoziția politică a Guvernului, președintele poate exercita atribuția de numire a altor miniștri doar cu aprobarea Parlamentului. Constituția prevede un termen de 45 de zile pentru ca premierul să obțină votul de încredere. În această perioadă, pot fi numiți doar miniștri interimari, cu acordul președintelui.
PSD ar putea, de asemenea, să apeleze la o moțiune de cenzură pentru a demite Guvernul, o tactică folosită și în trecut. În iunie 2017, PSD a retras sprijinul pentru Guvernul condus de Sorin Grindeanu, dar acesta a refuzat să demisioneze. Grindeanu, actualul președinte PSD, a vorbit despre o „radiografie” a activității miniștrilor PSD în Guvern.
Adi Zăbavă, consultant politic, a sugerat că PSD testează diferite scenarii și crește presiunea, anticipând o perioadă de instabilitate politică totală. El consideră că Bolojan va încerca să evite votul din Parlament și că PSD nu dorește o moțiune de cenzură. Zăbavă a subliniat că șansele premierului de a supraviețui unui vot de încredere sunt mici, având în vedere matematica parlamentară.
Pentru a trece de votul de încredere, Guvernul are nevoie de 233 de voturi „pentru”. PNL, USR, UDMR și grupul Minorităților Naționale au 181 de voturi. Bolojan ar avea nevoie de încă 52 de voturi pentru a rămâne premier, ceea ce ar însemna un guvern minoritar. AUR și PSD au anunțat deja că nu vor susține un guvern minoritar.
În cazul în care Bolojan nu reușește să obțină votul de încredere, el va rămâne interimar, începând negocierile pentru formarea unei noi majorități. Liderul PSD a declarat că își dorește continuarea guvernării într-o formulă pro-europeană și exclude o coaliție cu AUR. USR și PNL au decis să nu negocieze o nouă majoritate cu PSD, în cazul în care acesta declanșează o criză politică. Un guvern fără USR, format din PSD, PNL, UDMR și Minoritățile Naționale, ar putea aduna 251 de voturi.
În trecut, prim-miniștri precum Călin Popescu Tăriceanu și Victor Ponta au apelat la voturi de încredere în Parlament în situații similare. Viorica Dăncilă a încercat să amâne votul de încredere, dar a căzut prin moțiune de cenzură. Guvernul Cîțu a avut aceeași soartă.
Pe 20 aprilie, membrii PSD vor decide viitorul guvernării, iar rezultatul referendumului va influența semnificativ scena politică.
