PSD își clarifică poziția: Susțin reducerea cheltuielilor din administrație doar dacă e însoțită de măsuri pentru stimularea economiei naționale
Ciocnirea politică de la începutul sesiunii parlamentare din această toamnă pare să fi fost deturnată de o condiție esențială și delicate, în special în contextul actual, când economia românească se confruntă cu provocări majore. În centrul acestei dispute se află intenția guvernului de a adopta un pachet de măsuri menite să reducă cheltuielile din aparatul administrativ, dar acest plan a întâmpinat inițial opoziție sau rezerve din partea partidelor de opoziție, în special a PSD.
Reducerea cheltuielilor administrative: o prioritate guvernamentală
Guvernul a anunțat încă de la începutul lunii că vrea să implementeze un set de măsuri pentru eficientizarea cheltuielilor din administrație. Scopul este reducerea costurilor și eliminarea unor posturi superflue, măsuri menite să alinieze cheltuielile publice cu realitatea economică actuală. Propunerea, însoțită de planuri de restructurare și de digitalizare, a fost salutată de unele partide și criticate de altele, presa și societatea civilă fiind în alertă privind impactul social al acestor măsuri.
Însă, inițiativa a lovit de la început în opoziția politică și în temerile angajaților din sectorul public, iar dezbaterile din Parlament au fost uneori acide. Cu toate acestea, primele estimări indică faptul că, pentru a fi adoptată, această reformă trebuie să fie însoțită de măsuri pentru stimulant economia, despre care PSD și-a exprimat clar poziția.
Condiția PSD: reducerile să fie parte a unui pachet multianual de stimulare economică
Reprezentanții PSD au anunțat explicit că nu vor susține în mod automat pachetul de reducere a cheltuielilor, ci vor condiționa votul de prezența în același proiect a unor măsuri concrete pentru relansarea economiei. „PSD își afirmă decizia fermă de a susține în Parlament pachetul guvernamental privind reducerea cheltuielilor din administrație DOAR dacă va fi însoțit de măsurile PSD pentru stimularea economiei”, au declarat surse apropiate partidului.
Această poziție a fost clar exprimată în ultimele zile, pe fondul temerilor că reducerea cheltuielilor fără un plan solid de sprijin pentru mediul economic ar putea duce la efecte adverse, precum scăderea investițiilor, reducerea salariilor din sectorul public sau creșterea șomajului. În contextul crizei economice generate de multiple factori externi, precum conflictul din Ucraina și problemele din lanțurile de aprovizionare, partidele de opoziție și specialiștii economici susțin că România are nevoie, mai mult ca oricând, de un plan coerent și echilibrat pentru stimularea creșterii.
Contextul politic și perspectivă pe termen mediu
În ultimele săptămâni, tensionele din Parlament au escaladat, în special în fața unor proiecte majore, precum cel ce vizează flexibilizarea cheltuielilor publice și optimizarea aparatului birocratic. Gestul PSD de a condiționa votul, pe de o parte, reflectă nemulțumiri legate de lipsa unor măsuri concrete pentru relansarea economică, dar și o strategie calculată de a influenza deciziile guvernamentale.
De altfel, discursurile din cadrul partidului indică o abordare responsabilă, diametral opusă celor care pledează doar pentru austeritate. În timp ce regulamentul politic și legislația în vigoare permit adoptarea acestor măsuri, rămâne de văzut în ce măsură cele două părți vor putea ajunge la un compromis concret și durabil.
La nivelul opiniei publice, reacțiile sunt mixte: unii susțin necesitatea unor reforme dure pentru a ieși din criză, alții avertizează asupra riscurilor sociale ale reducerilor drastice. În final, perspectivele depind de evoluția dialogului politic, de intenția guvernului de a include sau nu măsuri de stimulare în pachetul legislativ și de modul în care vor fi gestionate aceste dezbateri.
Trenul legislativului pare să fie pe cale să se angreneze într-un proces complicat, în care deciziile viitoare vor fi decisive nu doar pentru modul în care va arăta administrația publică, ci și pentru traiectoria economică a României în următoarele luni. Rămâne de urmărit dacă mediul politic va putea depăși diferențele și va construi un consens pentru un plan de redresare realist și sustenabil.
