Criza cibernetică globală îngrijorează și companiile din România, unde atacurile informatice au devenit, în ultimii ani, o preocupare zilnică, nu doar un incident izolat. Dacă în trecut vulnerabilitățile IT puteau fi gestionate prin antivirus și firewall, astăzi evoluția criminalității cibernetice impune o abordare mult mai complexă și integrată. Campaniile de atac, finanțate și sofisticate, nu se limitează doar la viruși zgomotoși, ci combină phishing, furt de identități, acces în cloud și ransomware. Într-o economie digitalizată aproape în totalitate, impactul unui astfel de incident se resimte în toate arii ale operațiunilor: de la facturare și logistică, la relația cu clienții și livrarea de produse.
### Atacurile devin mai inteligente și mai infiltraționiste
Din ce în ce mai multe atacuri urmăresc infiltrarea discretă pe termen lung, folosind tehnici de escaladare a privilegiilor și extindere laterală în rețea. Spre deosebire de începuturile lor, când un malware trăgea semnale clare de alarmă, acum infractorii rămân luni întregi în sistem, monitorizând activitatea și obținând date sensibile, fara ca sistemele de securitate să realizeze tot timpul că sunt compromise. „Atacatorii lucrează în lanțuri: obțin inițial acces (de multe ori prin conturi compromise sau phishing), apoi se mișcă lateral în rețea, escaladează privilegii, exfiltrează date și abia la final criptează sau șantajează,” explică experții în securitate.
În România, creșterea incidentelor de securitate cibernetică a accelerat procesul de maturizare al companiilor, uneori forțată după eșecuri sau incidente costisitoare. În paralel, presiunea crescută din partea UE – prin reglementări tot mai stricte și cerințe de conformitate – determină majoritatea firmelor să investească în gestionarea riscurilor cibernetice, nu doar pentru a evita amenzi, ci și pentru a-și proteja operațiunile. În plus, democratizarea instrumentelor de hacking, precum și utilizarea inteligenței artificiale, au transformat atacurile în operațiuni mai accesibile și mai scalabile, cu costuri mai mici și rezultate mai eficiente pentru infractori.
### Un scenariu tipic de hacking: de la email spam la furt de date
Adesea, începutul unui atac este banal: un email aparent legitim, o factură sau o notificare falsă, care convinge un angajat să ofere credențiale. Odată ce infractorul intră în sistem, se deschide o plasă de capcane, de la furtul documentelor și accesarea rețelei interne, la creare de conturi false sau compromiterea serviciilor cloud. În organizațiile unde migrarea în cloud a fost amplă și sistemele nu au o autentificare solidă cu multi-factor, intrusul poate accesa fără probleme date sensibile sau poate bloca activitatea firmei, activând ransomware-ul. Acest tip de atac devine chiar mai complex când se folosește combinația de furt de date și șantaj, amenințând cu publicarea sau vânzarea informațiilor, punând companiile într-o situație critică. În fața unor astfel de situații, fie că au backup, fie nu, răspunsul trebuie rapid și sustenabil pentru a evita daune de reputație sau legale.
### Soluții pentru o apărare durabilă
Specialiștii subliniază că, în ciuda evoluției amenințărilor, o bună „igienă digitală” rămâne fundamentul. Descurajarea atacurilor prin parole robuste, actualizări regulate și control strict al accesului poate reduce drastic suprafața de intrare pentru infractori. Apoi, pasul următor constă în asumarea faptului că breșele vor apărea inevitabil: segmentarea rețelei, monitorizarea în timp real și pregătirea pentru incident sunt esențiale pentru limitarea daunelor.
Pe de altă parte,backup-urile trebuie abordate ca un element de procese, nu doar ca o formalitate de administrative. Testarea periodică și separarea backup-urilor de sistemele principale pot face diferența între o reconstrucție rapidă și o paralizie de durată. Educația angajaților, prin simulări și exerciții practice, rămâne o metodă eficientă de a sensibiliza personalul și de a minimiza riscul de succes al atacurilor.
De la conștientizarea că „securitatea trebuie tratată ca un proces continuu” până la integrarea cerințelor de reziliență în cultura organizațională, companiile din România trebuie să adopte o abordare holistică pentru a face față unei realități în care atacurile devin din ce în ce mai inteligente și mai greu de previzionat. Într-un context european tot mai reglementat, companiile trebuie să devină nu doar conforme, ci și capabile să gestioneze și să prevină orice criză cibernetică, pentru a nu fi scoase din joc de infractorii care evoluează rapid și insidioși. With these recent developments, the future of cybersecurity in Romania looks demanding but manageable—if the right measures are taken now.
