Conform Digi24: România a reușit joi seară, 13 august, să extragă din sistemele de stocare o cantitate de energie electrică comparabilă cu producția unui reactor al Centralei Nucleare de la Cernavodă înainte de oprirea sa. Puterea livrată din baterii a atins aproximativ 630 MW, în timp ce reactorul 2 de la Cernavodă furniza în jur de 680 MW.
Eugenia Gusilov, director al unui serviciu de consultanță energetică din București, a explicat că această evoluție este influențată și de bateriile instalate de prosumatori. Faptul că ziua apar zero MW din stocare nu înseamnă că nu există energie disponibilă. În perioadele cu producție solară, bateriile se încarcă, urmând ca energia să fie livrată în momentele cu consum crescut. Această livrare începe vizibil să crească începând cu ora 19:00.
Prosumatorii sprijină echilibrarea rețelei
Un rol semnificativ îl joacă prosumatorii care dețin sisteme de stocare. Unii dintre aceștia și-au configurat bateriile pentru a injecta energie în rețea în intervalele de vârf, în special între orele 19:00 și 22:00. Contribuția acestora, provenită din numeroase sisteme mici de stocare, adunată, poate avea un impact notabil asupra sistemului energetic.
Gusilov a catalogat această contribuție ca un gest de solidaritate din partea prosumatorilor, menționând că nu toți proprietarii de baterii aleg să livreze energie în rețea. Unii invocă nivelul remunerației pentru energia injectată. Cu toate acestea, există și inițiative comerciale menite să încurajeze prosumatorii să își folosească bateriile pentru a susține rețeaua în orele de consum ridicat. Electrica, de exemplu, oferă un bonus suplimentar de 40 de bani/kWh prosumatorilor cu capacitate de stocare care livrează energie în rețea între 19:00 și 22:00. Astfel, bateriile de la nivelul gospodăriilor devin o resursă suplimentară pentru sistemul energetic național, nu doar o soluție pentru consumul propriu.
Oprirea Cernavodă 2 crește presiunea pe sistem
Centrala nucleară de la Cernavodă, care furniza aproximativ 680 MW, a fost oprită treptat. Procedurile de deconectare a Unității 2 au început joi dimineață, în jurul orei 7:00, iar în jurul orei 11:00 centrala nu mai livra energie în sistem. În acest context, România trebuie să acopere necesarul de consum printr-un mix complex: producție internă, energie din surse regenerabile, capacități de rezervă, stocare și importuri.
Riscuri și măsuri pentru menținerea echilibrului energetic
Unul dintre principalele riscuri identificate pentru perioada următoare este reducerea producției de energie eoliană. România s-a bazat în ultimele zile și pe o producție eoliană bună, iar o zi cu vânt slab ar putea crea dificultăți. O problemă suplimentară ar putea apărea dacă România nu ar mai putea importa aceeași cantitate de energie din Bulgaria, ceea ce ar spori presiunea pe producția internă și pe celelalte resurse disponibile.
Pentru situațiile în care echilibrul dintre producție și consum devine dificil de menținut, există măsuri de rezervă. Marii consumatori industriali pot fi deconectați temporar. Unii dintre aceștia și-au redus deja activitatea sau chiar au oprit-o temporar. O hotărâre recentă oferă Transelectrica un instrument suplimentar pentru a decupla, cu notificare prealabilă, anumiți consumatori de la rețea, dacă situația o impune, cu scopul de a menține echilibrul dintre producția disponibilă și consum.
În acest context, bateriile prosumatorilor reprezintă o resursă suplimentară valoroasă, cu un rol important în special în orele de vârf. Cele aproximativ 630 MW livrate joi seară demonstrează potențialul stocării, chiar dacă aceasta nu poate înlocui complet producția continuă a unui reactor nuclear. Oprirea Unității 2 de la Cernavodă obligă România să utilizeze toate resursele disponibile, de la importuri și producție eoliană, la stocarea din baterii și posibila reducere temporară a consumului industrial.
Sursa: Digi24
