Asociația Ad Astra a elaborat un document care face recomandări pentru ministrul Educației, vizând o reformare fundamentală și predictibilă a sistemului de cercetare din România. Aceasta include măsuri cu impact rapid asupra moralului, performanței și durabilității domeniului.
Conform unui raport al Ministerului Educației și Cercetării, sistemul național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare se află într-o criză, caracterizată prin rezultate slabe și lipsa de predictibilitate. Sistemul produce prea puțină cunoaștere și, în consecință, prea puține inovații cu valoare economică și societală. România, fiind a șasea țară din Uniunea Europeană după populație, atrage mai puțin de 0,3% din fondurile europene dedicate cercetării, deși legea prevede atingerea unui prag de 1% din PIB pentru cercetare și dezvoltare. Această prevedere a fost amânată de guverne, fără a se stabili un mecanism clar de creștere progresivă. Deși actualul ministru al Educației, prof. Daniel David, a declarat că va opri prorogările pentru alocarea a 1% din PIB pentru cercetare, pentru a transforma această intenție în realitate este necesară stabilirea unui calendar clar, a unor mecanisme flexibile de finanțare și a unor standarde minime de transparență.
În acest context, Asociația Ad Astra propune un set de măsuri concrete pentru stabilitatea și reformarea sistemului național de cercetare, solicitând autorităților să le analizeze și să le pună în aplicare cât mai curând posibil.
Unele dintre aceste propuneri includ adoptarea unui calendar anual obligatoriu pentru creșterea finanțării pentru cercetare cu aproximativ 0,15-0,2% din PIB în fiecare an, până la atingerea pragului de 1% în 2030. Această creștere ar urma să fie prevăzută în lege și legată de bugetul anual, astfel încât să devină un angajament clar și verificabil, similar mecanismului utilizat pentru alocarea a 2% din PIB pentru apărare. Totodată, se propune crearea unei linii bugetare speciale pentru microgranturi, destinate finanțării consumabilelor, echipamentelor mici și mobilităților interne, cu proceduri simplificate și transparente, implementate digital. În plus, finanțarea acestor granturi ar putea fi realizată prin realocarea fondurilor neutilizate, iar mecanismul ar necesita stabilirea unui program specific în cadrul Planului Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare, pentru a asigura legalitatea și funcționalitatea mecanismului.
