Proiect româno-bulgar cu 730.000 € pentru monitorizarea Dunării prin drone și navă solară

Progres remarcabil în monitorizarea calității apelor din bazinul Dunării: un nou proiect româno-bulgar avansat cu succes

Un pas important în îmbunătățirea managementului mediului acvatic din zona Dunării a fost realizat recent, odată cu finalizarea cu succes a fazei de dezvoltare și testare a unei componente aeriene specializate, parte a unui proiect european în valoare de milioane de euro. Colaborarea între universitatea din Ruse, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice și Radiologice COMOTI, precum și Centrul pentru Inginerie Electrică și Electronică București (ICPE-CA), confirmă dorința surselor de a construi un parteneriat solid pentru protecția și monitorizarea mediului în Regiunea Dunării.

Complexitatea proiectului DREAM

Proiectul, intitulat “Danube River Environmental Assessment and Monitoring” (DREAM), face parte din programul de cooperare interguvernamental Interreg VI-A România-Bulgaria, menit să întărească legăturile între cele două națiuni în domeniul protecției mediului și gestionării resurselor naturale. Cu un buget semnificativ, această inițiativă vizează dezvoltarea unor soluții tehnologice avansate pentru monitorizarea calității apelor și pentru evaluarea impactului factorilor antropici asupra ecosistemelor dunărene.

Componenta aeriană în centrul atenției

Faza finalizată recent a adus în prim-plan o tehnologie inovatoare de monitorizare aeriană, menită să furnizeze date precise și în timp real despre poluarea din zona Dunării. Aceasta permite colectarea unor informații esențiale pentru autorități și cercetători, facilitând luarea deciziilor în privința gestionării eficiente a resurselor și reducerii riscurilor de contaminare.

Dezvoltarea tehnologiei și testările efectuate au demonstrat capacitatea noii componente de a funcționa în condiții variate, asigurând astfel o monitorizare continuă și precisă. Dr. Mihai Petrescu, coordonatorul proiectului din partea ICPE-CA, subliniază importanța acestui progres: “Rezultatele obținute ne încurajează să continuăm cercetările, deoarece tehnologia dezvoltată poate avea un impact direct asupra gestionării poluării din zona dunăreană.”

Contextul european și importanța regională

Dunărea, ca unul dintre cele mai importante și mai sensibile ecosisteme din Europa, reprezintă o arteră vitală pentru transport, economie și biodiversitate. Din această perspectivă, monitorizarea constantă a calității apelor și a aerului în zonele adiacente a devenit o prioritate pentru actori naționali și europeni. Proiecte precum DREAM aduc în prim-plan nu doar tehnologiile de ultimă generație, ci și inițiativele de colaborare transfrontalieră, esențiale pentru un mediu mai sănătos și o gestionare durabilă.

Potrivit Întreprinderii Naționale pentru Cercetare și Dezvoltare, această componentă aeriană reprezintă un element-cheie în eforturile de a preveni și identifica devreme poluarea, oferind autorităților informații esențiale pentru intervenții rapide și eficiente. În plus, rezultatele obținute pot fi adaptate și extinse în alte zone de interes din Europa, contribuind la o strategie globală de protecție a mediului.

Perspectivele viitoare

Deși faza de testare s-a încheiat cu succes, coordonatorii proiectului spun că munca nu se oprește aici. Urmează etapa de integrare a acestor tehnologii în programele de monitorizare ale autorităților de mediu, precum și optimizarea sistemului pentru operațiuni pe termen lung. În plus, se pun bazele pentru noi cercetări ce vizează completarea și îmbunătățirea soluției tehnologice, cu accent pe integrarea de inteligență artificială și analiza datelor în timp real.

Astfel, colaborarea dintre universitățile și institutele de cercetare implicate în DREAM nu doar că va contribui la protejarea resurselor dunărene, ci va și demonstra faptul că inovația românească se află pe drumul cel bun pentru a face față provocărilor ecologice ale secolului XXI. Într-un moment în care schimbările climatice și poluarea globală devin tot mai evidente, astfel de inițiative pot deveni modele de succes și pentru alte regiuni europene.

Diana Gheorghiu

Autor

Lasa un comentariu