Scris de: Adrian Băzăvan – Comunitatea civică “Lupii Tricolori”
În 2024, administrația Ciolacu a inclus în buget plata taxelor de viză pentru mii de angajați de stat, în încercarea nefericita de a diminua rata nereușitelor de obținere a vizelor pentru SUA sub marginile de 3% – criteriul solicitat de SUA pentru intrarea României în schema Visa Waiver. Acest lucru a avut loc într-un an de deficit bugetar de proporții, provocând și mai multă presiune asupra finanțelor naționale. O răzvrătire a fondurilor publice, care nu a dus la nimic: România a îndeplinit condițiile, însă americanii ne-au interzis accesul în programul Visa Waiver.
Prin urmare, din bugetul public au fost achitate taxele de viză private pentru mii de funcționari publici, cu un cost de 160 USD (~850 lei) pe persoană. Numa la Ministerul Afacerilor Interne au beneficiat de această măsură peste 18.100 de angajați, sumând o cheltuială totală de 15.450.000 de lei (aproximativ 3,1 milioane de euro). La Ministerul Apărării Naționale, în 2024 s-au suportat taxele pentru peste 8.500 de cereri, valuând aproximativ 7.300.000 de lei. Au existat și alte organisme publice care au adoptat același model – Ministerul de Externe, Justiția, posibil serviciile de informații – cu surse guvernamentale indicând că „cel puțin câteva zeci de mii” de angajați publici au beneficiat de viză plătită de la stat. În ansamblu, această „distracție” costisitoare a atins cel puțin 20 de milioane de lei (aproximativ 4-5 milioane de euro) din bugetul național, ceea ce este dificil de justificat într-o perioadă de austeritate și reduceri de costuri.
Efectiv, o taxă de protecție. Guvernul Ciolacu a investit milioane de lei în trezoreria consulară americană, în efortul disperat de a câștiga încrederea Washingtonului și a câștiga un punct electoral. Iar plata s-a făcut pentru vize pe care beneficiarii nici nu intenționau să le utilizeze de fapt pentru a călători. În plină criză bugetară, guvernul român a preferat să suporte aceste costuri în speranța unui beneficiu simbolic, asumând o cheltuială care nu aducea niciun avantaj direct contribuabililor sau instituțiilor publice.
Pentru a oferi un model și a propulsa campania de viză, premierul României, Marcel Ciolacu, a solicitat personal o viză de turist de la consulatul SUA – deși, în calitate oficilă, nu avea nevoie de una (are un pașaport diplomatic și o viză guvernamentală pentru deplasări oficiale).
Este particular de periculos faptul că acest “privilegiu” a fost explicit concentrat pe personal dintre cele mai sensibile zone (apărare, ordine publică, siguranță națională). În esență, guvernul român a creat liste nominalizate și a plătit pentru ca cei mai esențiali angajați ai noștri să fie riguros verifcați de serviciile consulare americane, pentru o eventuală călătorie în SUA tot pe cheltuiala proprie.
Din perspectiva numerică, planul a avut succes. Dar nu a rezolvat nimic. Rata de respingere a vizelor pentru cetățenii români a scăzut drastic, de la 8,79% în 2023 la sub 3% în 2024. Guvernul a sărbatorit împlinirea criteriilor și aștepta „invitația” oficială din partea SUA. Odată cu schimbarea administrației americane, ușa Visa Waiver ni s-a închis. În martie 2025, noua administrație Trump a „pus pe pauză” implementarea deciziei, iar pe 2 mai 2025 a anunțat oficial retragerea acceptului României în programul de călătorie fără viză. Cu alte cuvinte, deși România și-a făcut datoria și a plătit și costurile, am fost totuși lăsați în afara programului.
