Conform Spotmedia.ro: Acțiuni anticorupție pe criterii politice, susțin criticii
Acțiunile anticorupție declanșate recent împotriva unor persoane, companii sau ONG-uri, fără o bază evidentă în fapte anterioare care să indice încălcări ale legii, ridică semne de întrebare privind motivația din spatele lor. Criticii susțin că aceste demersuri par artificiale, orchestrate politic sau influențate de grupuri de interese puternice. Președintele Klaus Iohannis a numit-o pe Cristina Chiriac, fost șef al DNA Iași, în funcția de procuror general, numire susținută de Nicușor Dan.
Investigații țintite pe lideri politici
Susținătorii acestei teorii indică faptul că, după numirea Cristinei Chiriac, Parchetul General, DNA și DIICOT ar fi început să acționeze în favoarea intereselor politice ale șefului statului. Această situație ar fi generat șocuri în opinia publică și ar fi compromis actul de justiție. Se vehiculează ideea că, în asociere cu PSD și magistrați influențați, sistemul juridic ar fi demarat o „vânătoare” a liderilor PNL și USR, partide care au refuzat alianțe politice cu PSD.
Ultima persoană vizată de o astfel de acțiune a fost Cristina Trăilă, secretar general-adjunct al Guvernului, fost deputat PNL. Procurorii DNA Iași, instituție condusă anterior de Cristina Chiriac, au declanșat o investigație pe numele său pentru complicitate la folosirea influenței în scopul obținerii de bunuri necuvenite. Presa controlată de PSD ar fi primit astfel un nou „subiect” pentru a critica guvernarea.
Cazuri cu potențial politic
Cristina Trăilă este investigată pentru că ar fi permis accesul milionarului Fănel Bogos în cabinetul lui Ilie Bolojan, premierul, pentru a discuta despre problemele sale legate de Autoritatea Sanitar-Veterinară. Intervenția lui Bogos la premier nu a avut, conform informațiilor, niciun efect. Criticii subliniază că DNA, sub conducerea lui Klaus Iohannis, nu ar rata ocazia de a „vâna” figuri din PNL. Se menționează și cazul lui Adrian Veștea, implicat într-o afacere de corupție, dar care nu este investigat.
Spotmedia.ro a mai scris, anterior, despre operațiunea DIICOT de la Dumbrava, județul Bihor, considerată o „punere în scenă” menită să-l compromită pe Ilie Bolojan, confirmând astfel utilizarea procurorilor în scopuri politice. De asemenea, este amintit cazul primarului general al Timișoarei, Dominic Fritz, care ar fi fost vizat de procurori, judecători, parlamentari PSD și AUR, precum și de unii judecători CCR, cu scopul de a-l îndepărta de la Primărie.
Oamenii de bună-credință ar putea considera aceste cazuri drept simple coincidențe, dar, conform teoriei, investigațiile anticorupție puternice au, de obicei, la bază o serie de informații, evenimente și comportamente anterioare care au generat un ecou în societate. Exemplele menționate, în contrast cu cazuri de corupție notorii, unde investigațiile au fost declanșate pe baza dezvăluirilor sau a scandalurilor publice, cum ar fi cazul Nordis, sunt aduse în discuție pentru a susține ideea de acțiuni artificiale.
Nicușor Dan a declarat public, în urmă cu câteva săptămâni, că este „mulțumit de procurori”, confirmând, din perspectiva sa, acceptarea acțiunilor acestora. Irosirea resurselor publice și investigarea unor persoane nevinovate pentru a răspunde unor comenzi politice este, de asemenea, considerată o formă de corupție.
Sursa: Spotmedia.ro
