Procuroare de la Parchetul Sector 1 acuză presiuni din parte conducerii DNA înainte de apariția unui documentar controversat
O anchetă internă și acuzații grave au pus în centrul atenției relațiile din sistemul judiciar românesc, după ce Laura Deriuș, procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 1, s-a declarat victima unor presiuni exercitate de conducerea Direcției Naționale Anticorupție (DNA). În dezvăluirile sale, ea susține că, înainte de apariția documentarului Recorder, care critică modul în care justiția funcționează la nivelul înalt, i s-a oferit „de la nivel de procuror general” posibilitatea unei promovări, o ofertă pe care a refuzat-o.
Aceasta este prima declarație publică a proaspăt exclusă din DNA, care lansează acuzații directe la adresa fostului său șef și a atmosferei de la vârful instituției. Într-un interviu acordat unor surse apropiate, Deriuș a adus în evidență presiunile pe care le-a simțit, adăugând că, dincolo de oferta de promovare, a fost și încurajată să păstreze anumite anchete sub control sau să nu se implice în alte cercetări care puteau fi deranjante pentru anumite cercuri de putere.
Presiuni din partea conducerii DNA înainte de filmarea Recorder
Discuțiile despre influența și presiunile din interiorul DNA au explodat după publicarea de către Recorder, în urmă cu câteva luni, a unui documentar consacrat problemelor din justiție. În acel material, au fost scoase la iveală nereguli, presiuni și chiar tentative de intimidare a unor procurori pentru a influența rezultatele unor anchete. Laura Deriuș susține că aceste vociferări nu sunt întâmplătoare și se leagă de experiența personală.
„Mi s-a oferit o promovare de la nivel de procuror general înainte de apariția documentarului, dar am refuzat această ofertă. Mi s-a spus, practic, că dacă vreau să continui să îmi fac treaba corect, trebuie să fiu atentă la ce anchete aleg să cercetez și cum le gestionez,” a declarat procuroarea. Ea a adăugat că această ofertă și recomandările venite din partea superiorilor au fost menite să o determine să încline balanța în direcția dorită de conducere, dar ea a refuzat.
Contextul reformelor și criticilor din justiție
De-a lungul anilor, sistemul judiciar românesc s-a confruntat cu multiple critici legate de independență și integritate. În timp ce autoritățile susțin că lucrează pentru curățarea sistemului, există și voci care vorbesc despre presiuni politice și presiuni interne exercitate asupra procurorilor. Dezvăluirile făcute de Laura Deriuș adâncesc această perspectivă și deschid o nouă calculație privind fenomenele de influență și control.
Cazul său devine cu atât mai relevant cu cât intervine în contextul în care justiția românească se află la răscruce de drumuri, între încercarea de reformare și nevoia de a-și recâștiga încrederea publicului. În ultimii ani, mai mulți procurori și judecători au fost vizati de anchete interne sau externe, iar presiunea pentru transparență a crescut, dar și suspiciunile de influență politică.
Ultimele evoluții și privirea înainte
După declarațiile sale, procurorul Laura Deriuș a fost exclus din DNA și a fost transferată la un parchet mai mic, o mutare pe care o aprobă mulți ca fiind rezultatul apropiat al declarațiilor sale. În același timp, Ministerul Justiției a anunțat că va declanșa o evaluare a managementului DNA și a fluxului decizional pentru a clarifica dacă au fost sau nu presiuni asupra procurorilor.
Se lasă, așadar, un aer de incertitudine în privința modului în care sistemul judiciar reacționează la aceste dezvăluiri. Rămâne de văzut dacă intervențiile administrative vor fi urmate de măsuri concrete pentru consolidarea independenței procesului și reducerea influențelor din interior sau dacă aceste acuzații vor rămâne doar în sfera declarațiilor publice. În orice caz, cazul procurorului Deriuș a relansat discuțiile despre transparența și integritatea justiției din România, într-un moment în care lupta pentru reformare nu pare a fi încă finalizată.
