Procuroare exclusă din DNA acuză restricții represive în accesul la dosare, după cazul Recorder
Scandalul privind forțarea transparenței în sistemul de justiție a ajuns pe un nou nivel, după ce Laura Deriuș, fostă procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 1, a făcut publice acuzații dure la adresa conducerii CSM și a Modulului legislativ recent adoptat, pe motivul blocării accesului procurorilor la dosarele judiciare.
Decizia CSM și impactul asupra procurorilor
La doar două zile după difuzarea documentarului Recorder, care a scos în evidență anumite practici din sistemul judiciar român, Consiliul Superior al Magistraturii a emis o hotărâre menită să limiteze drastic accesul procurorilor la dosarele aflate în anchetă. Laura Deriuș afirmă că această măsură contravine principiilor fundamentale ale statului de drept, censurând activitatea și independența procurorilor.
„CSM a dat hotărârea care blochează accesul la dosare al procurorilor, singurii care se ocupă de anchete și de asigurarea unei justiții corecte”, a declarat vineri seara, într-un interviu pentru B1TV, sursa sa de informații. Aceasta susține că măsura adoptată afectează în mod direct posibilitatea procurorilor de a-și exercita atribuțiile și de a face justiție nealterată de influențe externe sau restricții ilegale.
Deriuș, care a fost exclusă recent din DNA de șeful Direcției, Marius Voineag, explică modul în care aceste decizii pot avea consecințe grave asupra procesului judiciar și asupra transparenței anchetelor. În opinia ei, restrictiile impuse limitează grav controlul public și înscriu sistemul de justiție într-un proces de hărțuire și intimidare a celor care încearcă să aducă adevărul în față.
Contextul legislativ și reacția comunității de procurori
Decizia CSM a fost publicată pe fondul unei inițiative mai ample de restricționare a accesului în dosare, o măsură contestată de o parte a comunității de procurori și specialiști în drept constituțional. În anii recenți, sistemul judiciar român s-a confruntat cu multiple scandaluri legate de independența și integritatea autorităților.
Publicația Recorder a fost una dintre sursele care a adus la lumină practici suspecte în anumite zone ale sistemului judiciar, fapt ce a stârnit reacția promptă a autorităților. Însă, în loc să răspundă la aceste dezvăluiri prin măsuri care să întărească transparența și încrederea în justiție, unele decizii ale CSM par să fie menite să erodeze și mai mult libertatea de acțiune a procurorilor.
Criticii acestor măsuri consideră că ele reprezintă un pas înapoi pentru profesionalismul și independența justiției române, mai ales în contextul încercărilor de reformare a sistemului. Liderii asociațiilor de procurori reclamă că restricțiile de acces la dosare pun în pericol atât procesul de justiție, cât și apărarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor și ale celor anchetați.
Perspective și reacții din sistem
Deși oficialii CSM nu au făcut publice explicații detaliate referitoare la motivările hotărârii, sursele apropiate de instituție susțin că măsura ar avea ca scop „protejarea integrității dosarelor și prevenirea intervențiilor externe”. În același timp, această explicație nu a fost suficiente pentru a calma reacțiile vehemente ale procurorilor independenți și ale societății civile, care consideră că astfel de decizii sunt contrare principiilor statului de drept și pot duce la blocarea unor anchete importante.
Printre cele mai recente evoluții în acest caz se numără apelurile publice pentru reanalizarea hotărârii și pentru respectarea independenței procurorilor. În fond, transparența și responsabilitatea sunt valori fundamentale ale unei justiții funcționale și credibile, iar orice măsură care le restricționează riscă să erodeze încrederea cetățenilor în sistem.
Cu toate că încă există multe întrebări neclare și poziții divergente în interiorul sistemului, ceea ce este sigur este faptul că dezbaterile despre autonomia justiției din România sunt departe de a fi încheiate. Într-un climat atât de tensionat, ultimele evenimente subliniază importanța unor reforme care să asigure atât protecția procurorilor, cât și responsabilitatea și transparența deciziilor luate în cele mai sensibile dosare ale justiției.
