Tribunalul București a amânat din nou procesul primarului din Otopeni, Silviu Gheorghe, într-un caz de corupție despre care se vorbește de mai bine de trei ani, însă despre care încă nu s-a pronunțat o sentință definitivă. Este pentru a treia oară consecutiv când judecătorii acceptă solicitarea de amânare din cauza „lipsa de apărare”, un fapt ce evidențiază dificultățile procedurale ce blochează de ani buni avansarea acestui dosar de mare amploare. În ciuda descinderilor ample ale DNA, infracțiunile presupuse comise între 2011 și 2017 rămân încă în impas, iar primarul Gheorghe continuă să fie în funcție, chiar și în perioada în care orașul său contribuie la poluarea mediului prin deversarea nesocotințelor netratate în Râul Pasărea.
### Un proces care se transformă în formalitate
Ultimele luni au fost marcate de o serie repetată de amânări, toate invocând același motiv procedural: „lipsa de apărare”, motiv care a ajuns aproape să devină un clișeu pentru această cauză. Începând cu data de 14 noiembrie 2025, când instanța a programat primul astfel de amânament, apoi pe 12 decembrie 2025 și în mod repetat în ianuarie 2026, când completul de judecată a constatat în mod similar imposibilitatea de a desfășura procesul, următorul termen a fost stabilit pentru 6 februarie 2026. Această dinamică evocă un adevărat blocaj procedural, ce a transformat judecata într-un exercițiu de formalism, adâncind deziluzia publicului.
În tot acest timp, dosarul a stat deja doi ani în Camera Preliminară a Curții de Apel București, timpul consumat în discuții despre legalitatea rechizitoriului, fără a fi atins fondul acuzațiilor grave de corupție. Această întârziere accentuează semnele unui sistem judiciar ale cărui mecanisme par incapabile să avanseze eficient în domenii sensibile, precum infracțiunile legate de administrarea fondurilor publice.
### Resurecția unui prejudiciu și controverse administrative
În paralel, problema recuperării prejudiciului cauzat bugetului orașului Otopeni a făcut pași, dar nu fără dificultăți. Curtea de Apel București a decis recent reinstituirea sechestrului asupra bunurilor inculpaților, inclusiv a averii primarului Gheorghe, după un moment în care, în octombrie 2025, inițial, măsurile fuseseră ridicate. Statul urmărește recuperarea unui prejudiciu estimat la aproape 7 milioane de euro, sumă ce vizează, în primul rând, persoana primarului și asociatul său, Vlad Constantin.
În cazul altor doi inculpați, averea blocată ajunge la aproximativ 5 milioane de euro per persoană. Această mișcare, deși pare un pas către restabilirea justiției, contrastează cu lentoarea procesului și cu atitudinea uneori paradoxală a sistemului juridic, unde chiar și în fața unor acuzații grave, cel puțin două aspecte rămân neclare: dacă faptele se vor prescrie și dacă cadrul procedural va permite vreodată condamnarea definitivă a celor implicați.
### Infrastructură fictivă și poluare masivă
Acuzațiile de corupție vizează, printre altele, un sistem de înșelătorii legate de proiecte de infrastructură, pentru care primarul Gheorghe a aprobat plăți pentru lucrări fictive în cartierul Ferme din Nordul orașului. La perioada respectivă, firma controlată de Nelu Iordache, un jucător recurent în scandalurile de corupție legate de infrastructură, a încasat bani pentru lucrări negândite, iar buletinul de București evidențiază că aceste fapte au avut impact direct asupra mediului, orașul fiind depozitarul unui adevărat dezastru ecologic.
Apele uzate din Otopeni, deversate fără tratament în Râul Pasărea, continuă să polueze zona de nord a Capitalei, reprezentând o amenințare pentru referințele urgente de mediu. În ciuda acestor probleme, lipsa unor condamnări definitive și redormirea procesului judiciar înfacțiunea de apărare a inculpaților mențin situația într-un impas administrativ și juridic fără precedent.
### Situația paradoxală din primăria Otopeni
Un fenomen curios și problematic se leagă de modul în care administrația locală gestionează cazul. Deși primăria s-a constituit parte civilă pentru recuperarea prejudiciului, reprezentanții acesteia se află în subordinea directă a inculpatului principal. Această situație ridică semne de întrebare privind independența și transparența procesului și indică o anomalie administrativă majoră.
Până în prezent, administrația otopenistă nu a comunicat suma exactă pe care o pretinde pentru prejudiciu, iar angajații instituției se află în situația delicată de a lucra sub conducerea celui acuzat și aflat pe banca acuzaților. Întârzierea judecării și lipsa unor condamnări definitive persistă, iar instanțele nu au reușit încă să stabilească dacă faptele se vor prescrie, în condițiile în care, în timp ce legi și reguli par să fie tergiversate, problema reală a unei justiții eficiente rămâne deschisă.
Între timp, dosarul unei dosare de corupție în care este implicat primarul din Otopeni devine simbolul unui proces de justiție anormal, în care timpul pare să pună stăpânire pe adevăr și responsabilitate, în timp ce orașul se confruntă cu efectele politice, economice și ecologice ale unor decenii de gestionare defectuoasă. Care va fi următoarea etapă? Rămâne de văzut dacă sistemul va reuși să combată această frenetică pândă a tergiversărilor și să aducă în sfârșit un răspuns clar pentru cetățeni.
