Procesul intentat de Grupul Civic IOR-Titan pentru contestarea legalității retrocedării celor 12 hectare din Parcul IOR continuă, după o serie de amânări și controverse în instanță. Recent, Tribunalul București a decis să respingă solicitarea avocaților lui Petre Băjenaru și ai Mariei Cocoru de a schimba judecătorul, invocând lipsa de imparțialitate și presupusa antepronunțare a instanței. Astfel, procedura poate avansa și nu mai există impedimente în desfășurarea acesteia, însă decizia nu este definitivă și poate fi atacată doar în cadrul apelului asupra hotărârii finale.
Cazul, deosebit de complex, vizează anularea unei hotărâri din 2005, emise de fostul primar general al Bucureștiului, Adriean Videanu, prin care au fost retrocedate către persoane private 12 hectare din Parcul IOR, o zonă emblematică a Capitalei. În ultimii ani, această afacere a reaprins tensiunile legate de retrocedări controversate, în contextul în care reprezentanții Grupului Civic IOR-Titan contestă legalitatea deciziilor și consideră că terenul a fost retrocedat ilegal în urmă cu aproape două decenii.
Protagonistul principal în această relație complicată este Petre Băjenaru, nepotul Mariei Cocoru, moștenitoarea terenului în dispută. În mod surprinzător, Băjenaru s-a implicat în proces ca moștenitor al lui Cocoru, după o serie de investigații jurnalistice care au dezvăluit conexiuni suspecte între familia sa și afaceri imobiliare din zonă, acțiuni ce par să susțină presupusa influență politică și economică în această poveste de retrocedări și distrugerea terenurilor.
În cadrul ultimei ședințe din 27 ianuarie, avocații celor două părți au avut o dispută aprinsă cu instanța. Reprezentanții Mariei Cocoru și ai lui Băjenaru au cerut în mod oficial anularea urmăririi, invocând lipsa de procedură și nereguli în modul în care au fost aduse în fața tribunalului. Cei din tabăra apărării lui Băjenaru au încercat să schimbe judecătorul, în argumentație acuzând lipsa de imparțialitate și iminența antepronunțării. Înalta instanță a respins însă această solicitare, apreciind că nu există motive temeinice pentru o astfel de modificare, și a decis că procesul poate continua pe rol, fără alte restricții.
Această situație survine într-un moment delicat pentru autorități și pentru justiție, în contextul în care astfel de cazuri de retrocedări controversate sunt tot mai des contestate, fie din motive legale, fie din cele ce țin de influență politică sau de presiuni externe. În ultimele decenii, terenurile din Parcul IOR au fost subiect de dispute aprinse, fiind considerate de mulți drept un exemplu de platea coruptă și de complicități între diverse grupări interesate de valorificarea rapidă a terenurilor urbanistice.
Dificultățile procesuale și răsturnările de situație anunță un parcurs lung și complicat pentru această cauză. În timp ce instanțele judecătorești caută să-și păstreze imparțialitatea, rădăcinile grave ale disputei rămân în trecutul administrativ și politic al Bucureștiului. În mod cert, verdictul final al cauzei va avea implicații importante nu doar pentru părți, ci și pentru modul în care autoritățile și instanțele vor aborda în viitor astfel de probleme de retrocedări și gestionare a terenurilor publice.
Pentru moment, procesul continuă, iar deciziile generate vor influența dacă terenul din Parcul IOR va rămâne în continuare sub control privat sau va fi adus înapoi în patrimoniul public. În cel mai scurt timp, hotărârile instanței vor fi cuvintele definitive ale unei lupte ce a scos la lumină mai multe aspecte ascunse ale unei realități întinse dincolo de simple hotărâri administrative, dezvăluind complexitatea și sensibilitatea cazurilor de retrocedări de terenuri în zona Capitalei.
