Principalii actori și provocările alegerilor în Olanda: șansele lui Wilders și fragmentarea scenei politice cu 27 de partide, inclusiv grupuri pentru animale, pensionari și sport – analiză din presa internaționalăea noastră”

Alegerile din Ţările de Jos se apropie, fiind prevăzută pentru data de 29 octombrie, iar rezultatele pot aduce o schimbare semnificativă: înlocuirea guvernului de extremă dreaptă, considerat cel mai de-dreapta din istoria recentă a Olandei, cu o coaliție mai moderată și mai echilibrată. Aceste alegeri anticipate au fost declanșate după ce, în iunie, guvernul în funcție s-a prăbuşit după doar 11 luni, pe fondul deciziei liderului partidului de extremă dreaptă Geert Wilders de a părăsi coaliția de guvernare, într-un moment în care această alianță era deja fragmentată și slabă.

Partidul Libertății, condus de Wilders, a ieșit surprinzător în fruntea alegerilor din 2023. După mai bine de șase luni de negocieri, Wilders și-a constituit o coaliție de dreapta formată din patru partide: Mișcarea fermierilor cetățeni, un partid de centru pentru drepturile populației rurale; Noul contract social, un partid de centru; și Partidul Liberal VVD. Însă, colaboratorii săi l-au considerat prea toxic pentru postul de prim-ministru, atribuindu-l unui fost șef al serviciilor de informații. Wilders, cunoscut pentru pozițiile sale anti-migrație, a trăit timp de două decenii sub protecția poliției și a criticat dur sistemul.

Criza politică a început în iunie, când partenerii de coaliție au refuzat să aprobe un plan foarte radical anti-migrație, care prevedea, printre altele, înrolarea armatei pentru patrulare la frontieră, returnarea solicitantilor de azil, închiderea centrelor pentru refugiați și trimiterea înapoi a refugiaților sirieni.

Chiar dacă sprijinul pentru partidul lui Wilders, PVV, a scăzut, sondajele indică că formațiunea extremistă, anti-islam, are șanse să devină cea mai mare în parlament. Cu toate acestea, principalele partide au exclus colaborarea formală cu Wilders, iar estimările arată că vor fi peste 16 partide în parlament, niciunul însă cu o majoritate clară de peste 20% din voturi. În consecință, formarea unui nou guvern va necesita negocieri de amploare, posibil să dureze mai multe luni, urmând modelul obișnuit din țara olandeză.

Parlamentul olandez include 150 de membri, iar pentru formarea unei majorități guvernamentale e nevoie de cel puțin 76 de deputați. Alegerile au loc odată la patru ani sau mai devreme, dacă un guvern cade. Sistemul electoral proporțional asigură locuri pentru partidele care obțin cel puțin 0,67% din voturi, iar de-a lungul timpului, în contextul scăderii susținerii pentru partidele tradiționale de centru-dreapta și centru-stânga, numărul partidelor mici a crescut semnificativ – acum sunt înscrise 27 de candidaturi, inclusiv partide dedicate anumitor segmente sociale, precum cele pentru persoane de peste 50 de ani, pentru tineri, pentru animale, pentru venit de bază universal sau pentru sport.

Principalii actori ai alegerilor sunt partidul lui Wilders, PVV, care încă domină pe scena politică de dreapta, dar se estimează că va pierde până la opt din cele 37 de mandate câștigate anterior. Wilders susține propuneri dure precum înghețarea azilului, expulzarea refugiaților ucraineni de sex masculin, mobilizarea armatei împotriva „teroriștilor de stradă” și eliminarea „îndoctrinării woke” din școli.

Rezultatele acestei alegeri vor avea impact nu doar în Olanda, ci și în politica europeană și mondială, fiind un test major pentru tendințele populiste și naționaliste în Europa.

Sursa articol