Șeful DNA, Marius Voineag, face dezvăluiri despre prescripție: „Este sancțiune pentru pasivitatea statului”
Într-un demers aproape inedit pentru o figură de vânzător din sistemul judiciar, Marius Voineag, procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, a acceptat first-person să participe la un podcast realizat de avocatul Florentin Tuca. Întoarcerea sa în spațiul discuțiilor publice a atras atenția, mai ales prin deschiderea cu care a abordat teme sensibile, precum fenomenul prescripției și implicarea statului în procesul de justiție.
Voineag: „Prescripția, o sancțiune pentru pasivitatea statului”
Unul dintre cele mai importante pasaje ale interviului a fost opinia exprimată de procuror cu privire la rolul prescripției în sistemul judiciar. Voineag a spus clar că „prescripția este sancțiunea pentru pasivitatea statului” și a subliniat că nu se referă la pasivitatea justiției în sine. Aceasta este o observație menită să atragă atenția asupra faptului că, adesea, în spatele unor termene limită de soluționare a unor cazuri, se află o problemă mai largă legată de resurse, organizare și implicare din partea statului. În principal, ceea ce se urmărește este o responsabilizare a autorităților administrative și judiciare, nu o înscăunare a prescripției ca un mecanism al scutirii.
Contextul prescripției: un subiect de actualitate și controversă
De-a lungul ultimilor ani, prescripția răspunderii penale a fost subiect de dezbatere aprinsă în mediul juridic, politic și public. Legislația din România a suferit modificări frecvente, în încercarea de a menține echilibrul între garantarea drepturilor fundamentale și eficiența justiției. O parte din critici susțin că termenii prea lungi sau prea scurți pot afecta corectitudinea procesului, în timp ce alții consideră că prescripția reprezintă un mecanism natural de limitare a răspunderii statului, ce poate duce la nedreptăți dacă nu este gestionată corect.
Voineag a explicat că, din perspectiva sa, aceste dezbateri trebuie să pornească de la înțelegerea faptului că prescripția nu este o micșorare a responsabilității, ci o protecție a statului împotriva unor cazuri nerezolvate la infinit. „Este o sancțiune pentru pasivitatea statului”, a reiterat el, evidențiind o perspectivă mai puțin frecvent exprimată în discursul public, dar extrem de semnificativă pentru înțelegerea funcționalității sistemului juridic.
Implicațiile pentru lupta anticorupție și restructurarea justiției
Deși discuția a fost una introductivă, voalat, referitor la modul în care prescripția afectează anchetele anticorupție, declarațiile lui Voineag pot avea implicații majore în viitor. În ultimii ani, anumite dosare rostogolite de ani de zile, din cauza termenelor, au fost abandonate sau plasate în zona de incertitudine juridică. Actuala conducere a DNA încearcă să găsească un echilibru între respectarea drepturilor fundamentale și nevoie de finalizare a cazurilor în timp util, pentru a nu pierde teren în lupta împotriva corupției.
Ce urmează pentru sistemul judiciar
Participarea lui Voineag la un podcast, ca reprezentant al celei mai înalte structuri anticorupție, poate fi un semnal de deschidere către o reevaluare a politicilor legate de prescripție în sistem. În același timp, discuția a aprins și o serie de întrebări privind rolul și responsabilitatea statului în gestionarea cazurilor grele, altele decât cele din domeniul penal, dar și despre cum poate fi asigurat un echilibru între protecția drepturilor fundamentale și eficacitatea justiției.
Deocamdată, declarațiile lui Voineag rămân o invitație la reflecție pentru factorii de decizie și un punct de start pentru dezbateri mai ample privind reforma sistemului judiciar din România. Într-o țară unde fiecare zi aduce fapte noi în lupta împotriva corupției, această poziție unică a celui de-al doilea cel mai important om din DNA poate avea răsunetul unei schimbări de paradigmă.
