Primarul din Otopeni, Silviu Gheorghe, se află în centrul unei anchete penale care amenință să-i schimbe radical imaginea de lider local dedicat dezvoltării orașului. În același timp, el promovează activ, prin campanii de imagine, conceptul de infrastructură sportivă gratuită, dar detaliile din spatele acestei oferte sunt în contradicție cu realitatea financiară și juridică a orașului.
Imaginea unei administrații generoase versus realitatea juridico-financiară
De câțiva ani, Silviu Gheorghe susține cu mândrie într-o serie de clipuri și postări online că orașul Otopeni oferă facilități sportive „de zeci de ani” fără ca cetățenii să plătească nimic pentru acestea. Într-un clip recent, el luptează să arate o bază sportivă modernizată, cu sala de sport a liceului local, ca un exemplu de succes, precum și o demonstrație a faptului că toate aceste facilități sunt gratuite pentru cetățeni. Cu toate acestea, în spatele acestei propagande se ascunde un mecanism complicat de delapidare a fondurilor publice, conform anchetei procurorilor de la DNA.
Dosarul penal evidențiază o perioadă mai vulnerabilă a administrației locale, între 2011 și 2017, în timpul căreia au fost efectuate plăți pentru proiecte de infrastructură fictive. Procurorii susțin că banii destinați extinderii rețelei de canalizare și stației de epurare au fost virați unor firme controlate de afaceriști apropiați, în special de Nelu Iordache, cunoscut pentru controversele legate de proiecte din infrastructură. Prejudiciul estimat de anchetatori se ridică la aproape 35 de milioane de lei, bani publici virați pentru proiecte pe hârtie, fără nicio finalizare reală.
Procesul penal avansează în ciuda tergiversărilor
De trei ani, procesul primarului Gheorghe stă blocat din cauza amânărilor repetate cauzate de invocarea lipsei de apărare. La ultima ședință, magistrații de la Tribunalul București au decis în sfârșit să treacă la administrarea probelor, punând capăt unei perioade lungi de stagnare procedurală. Instanța a stabilit pentru data de 6 martie un nou termen, pentru audierea martorilor, analiza documentelor financiare și confruntarea inculpaților cu interceptările.
Între timp, în mediul online, edilul promovează în continuare proiecte și investiții, încercând să minimizeze gravitatea acuzațiilor. Un clip recent îl prezintă în sala de sport, unde le transmite cetățenilor că „totul este gratuit de zeci de ani” și că „plătesc doar prin taxe și impozite”. În realitate, aceste facilități, susține ancheta, sunt plătite din buzunarul contribuabililor, suma folosită pentru infrastructur în discuție fiind obținută prin scheme frauduloase.
Contradicție în acțiunea administrativă și conflict de interese
Un aspect paradoxal și preocupant al dosarului îl reprezintă faptul că Primăria Otopeni, conform înregistrărilor oficiale, este parte civilă în procesul penal împotriva propriului edil. Practic, instituția condusă de Gheorghe urmărește recuperarea prejudiciului de la primar, care, juridic, este și inculpat în acest caz. Juriștii care reprezintă primăria, însă, sunt subordonați ierarhic primarului, fiind plătiți cu bani publici și având interese comune. Această situație ridică semne de întrebare cu privire la obiectivitatea în urmărirea penală și recuperarea prejudiciului, ceea ce explică, în parte, lentoarea procesului.
Impactul ecologic și prețul acțiunilor de corupție
O consecință tragică a acestor falsificări la nivel de infrastructură este afectarea mediului înconjurător. Lipsa unei stații de epurare funcționale a dus la deversarea apelor uzate direct în Râul Pasărea, fără tratament adecvat, generând poluare masivă și punând în pericol ecosistemele din zonă, precum și sănătatea populației. În ciuda probelor și a poziției oficiale, investigațiile sugerează că administrația continuă să neglijeze aceste probleme, pentru că interesul personal a devenit prioritar față de sănătatea publică.
După ultimele decizii judecătorești, se pare că instanța încearcă să accelereze procesul, dar timpul și prescripția ar putea să îi joace feste. Terenul pentru o decizie definitivă rămâne nesigur, iar pierderea tot mai probabilă a posibilității de a sancționa acuzațiile sau recupera prejudiciul reprezintă un întreg capitol de incertitudine.
În această situație complexă, în care interesele personale, corupția și studiile de caz de management defectuos se intersectează, o eventuală sentință clară va fi vitală pentru relansarea încrederii în administrația locală și pentru clarificarea dacă o astfel de „gratuitate” a fost, cu adevărat, un cadou pentru comunitate sau o iluzie construită pe scheletele fraudelor.
