Schimbare abruptă în planurile Primăriei Sectorului 3 pentru modernizarea trecerilor de pietoni
Un bilanț surprinzător al planurilor rămâne să fie definitivat pentru reabilitarea și supraînălțarea trecerilor de pietoni în Sectorul 3, București. La aproape un an de la adoptarea unui întreg pachet de proiecte vizând peste 1.700 de treceri și intersecții, administrația locală propune acum o reducere drastică a obiectivelor de investiție și o majorare a bugetului estimat.
Regeirea proiectelor și controversele legate de finanțare
Imediat după alegerile din februarie 2025, consiliul local a aprobat 29 de hotărâri care vizau supraînălțarea a 1.774 de treceri și intersecții, cu scopul de a crește siguranța rutieră și de a reconstrui sistemul de reguli pentru pietoni și șoferi. În acel moment, reprezentanții Primăriei Sectorului 3 anunțau că toate aceste proiecte, pregătite pentru implementare, erau parte a unei strategii de modernizare a infrastructurii urbane, finanțată parțial din fonduri europene și de la bugetul de stat.
Însă, între timp, planurile au fost radical rescrise. În urmă cu câteva zile, Consiliul Local, sub impulsul primarului Robert Negoiță, a decis să abroge toate hotărârile adoptate anterior și să propună un nou proiect care privește doar 735 de treceri și intersecții, adică mai mult decât o jumătate din lista inițială. „Este o decizie care a fost luată din motive financiare, administrative și strategice”, motivează sursele din cadrul primăriei.
Numărul de obiective a fost drastic redus, dar bugetul alocat pentru aceste investiții a crescut de la aproximativ 65 de milioane de euro la circa 85 de milioane, TVA inclus. Această majorare a costurilor, chiar dacă pare contraintuitivă, este explicată prin diferențele de specificație ale proiectului și eventualele ajustări în procesul de implementare.
Motivarea oficială și controversele generate
Primăria argumentează că schimbările sunt necesare pentru a putea accesa fonduri europene importante, în contextul unui apel de proiecte competitiv. „Adoptarea unui singur proiect de hotărâre vizează atingerea pragului minim de 500.000 de euro impus prin Ghidul Solicitantului”, arată documentația. Totodată, oficialii invocă „argumente stringente de natură financiară, administrativă și strategică”, dar rămâne un semn de întrebare de ce numărul de treceri și intersecții propuse pentru supraînălțare a fost atât de drastic redus fără explicații suplimentare.
Controversele devin și mai acută atunci când edilul Robert Negoiță, contactat pentru un punct de vedere, refuză orice discuție, acuzând redacția de „rea intenție”, afirmând că: „Nu mă interesează să vă dau declarații, că sunteți rău intenționați și nu faceți jurnalism, faceți partizanat, faceți altceva”. Acest răspuns a stârnit reacții în rândul opiniei publice și a adâncit tensiunea în jurul modului în care se gestionează fondurile publice și planurile de modernizare urbană.
Trecerea de la un elan ambițios la o revenire la stadiul de proiecte incerte
Inițial, autoritățile locale declarau că vor supraînălța aproape 1.800 de treceri de pietoni, o sumedenie de proiecte fiind deja pregătite pentru implementare, cu durata estimată de circa o lună pentru fiecare. Însă, aproape un an mai târziu, aceste hotărâri au fost înlocuite de un nou accent pus pe reducerea numărului de obiective, dar cu un buget mai mare și cu un plan de implementare mult mai incert.
De ce această schimbare bruscă? Explicațiile oficiale sunt încă destul de vagi, invocând în schimb nevoia de a obține finanțare europeană și de a adapta proiectul la condițiile actuale. Tocmai acest balanțaj între ambiție și realitate, între planuri mari și resurse limitate, oferă o imagine complexă a modului în care orașul în plină dezvoltare gestionează prioritățile și resursele.
Este evident însă că această situație lasă în suspensie obiectivele de siguranță rutieră, în condițiile în care investițiile anunțate anterior, promise în principal ca măsuri de creștere a siguranței pietonilor, se pot să nu mai fie abordate în același ritm sau în aceleași condiții. Întrebarea rămâne dacă administrația locală va reuși să convingă consiliul să aprobe această reformulare și dacă fondurile europene vor fi atrase în limitele noului plan, sau dacă procesul va continua să fie marcat de abordări tot mai ambigue și amânări.
