Primăria Capitalei anunță investiții importante pentru dezvoltarea infrastructurii și modernizarea orașului, însă progresele concrete sunt mai mici decât s-ar fi așteptat. În 2023, administrația locală are în plan mai multe proiecte strategice, între care modernizarea liniilor de tramvai, reabilitarea pasajei Basarab și extinderea unor zone cheie din capitală, dar realitatea de pe teren contrastează cu așteptările.
Progresele în modernizarea tramvaielor: doar 4,5 kilometri finalizați
Unul dintre cele mai importante proiecte este modernizarea rețelei de tramvai din București, finanțată din fonduri europene. Totuși, rezultatele sunt modeste după aproape un an de muncă: au fost finalizați doar 4,5 kilometri de linie, însă aceștia nu au fost încă recepționați oficial. În același timp, lucrările sunt în plină desfășurare pe alte 26 de kilometri, printre cele mai importante fiind trasee pe bulevardele Expoziției, Victor Popișteanu, Dornei sau Călărași.
Primăria intenționează să continue investițiile și pe alte tronsoane, precum Bd. Dimitrie Pompeiu, Bd. Lacul Tei și Bd. Mihalache, cu finalizarea estimată pentru 2029. În perioada de execuție, transportul alternativ este asigurat cu autobuze ale Societății de Transport București (STB). În acest fel, se urmărește reducerea impactului asupra traficului, chiar dacă și întârzierea continuă să fie un obstacol.
Pasajul Basarab: o bătaie de cap administrativă și degradare
Un alt proiect major și, în același timp, un exemplu de probleme nerezolvate, îl reprezintă Pasajul Basarab. Această construcție, dată în folosință în 2011, a fost însărcinată cu beneficiul de a fluidiza traficul între zonele nord și sud ale orașului. Din cauza faptului că nu a fost oficial recepționată, în timp pasajul s-a degradat și nu a beneficiat de întreținere adecvată. În prezent, Primăria intenționează să finalizeze procedura de recepție în starea actuală, urmând apoi să înceapă lucrări de remediere și întreținere.
Proiecte în curs și alte priorități pentru 2023
Dincolo de infrastructură, autoritățile din București trăiesc și alte provocări, precum conservarea și întreținerea unor edificii emblematice: Palatul Voievodal Curtea Veche, Arena Națională sau Maternitatea Bucur. În același timp, planurile municipale includ și investiții în rețeaua de termoficare, iluminat public, reabilitarea străzilor sau consolidarea clădirilor cu risc seismic. Pentru aceste proiecte, Primăria a solicitat și actualizarea planurilor urbanistice zonale (PUZ), pentru zone precum Bulevardul Magheru sau Calea Victoriei, în vederea dezvoltării unor zone centrale și mai atractive pentru bucureșteni și turiști.
Banii, însă, lipsesc sau alocarea întâmpină obstacole
Una dintre cele mai discutate teme este situația financiară a Primăriei Capitalei. Primarul Ciprian Ciucu avertizează că, dacă Guvernul decide să redistribuie fondurile către sectoare, bugetul Bucureștiului va fi compromis grav. El face apel la coaliție și la președintele Nicușor Dan să adopte principiile referendumului și să aibă în vedere prioritățile Capitalei.
„Primăria Capitalei dă faliment anul acesta, dacă Guvernul va decide să împartă din nou mai mulți bani la sectoare”, a declarat Ciprian Ciucu, explicând că cea mai mare parte a fondurilor sunt cheltuite pentru salarii, subvenții și plata datoriilor istorice. În plus, el a subliniat că, în această etapă, Primăria are la dispoziție doar 20 de milioane de lei, insuficient pentru a acoperi necesitățile orașului.
Cu toate acestea, edilul susține că proiectele deja începute vor continua, fiind unele dintre cele mai importante pentru dezoltarea capitalei. Investițiile în reabilitarea infrastructurii, în consolidarea clădirilor cu risc seismic și în proiecte sociale vor fi prioritare în anii următori.
În timp ce cele mai mari provocări ale orașului rămân legate de fonduri și birocrație, Bucureștiul continuă să-și caute echilibrul între planurile ambițioase și realitatea curentă. Perspectivele pentru 2023 indică încă întârzieri și dificultăți, dar și determinarea administrației de a face pași concret spre un oraș mai modern și mai funcțional.
