Primăria Buzău vrea să păstreze taxele și impozitele, vizând un buget de 10 milioane de euro

Primarul Constantin Toma solicită revenirea la bugetele locale pentru sumele colectate din taxe și impozite

Primarul municipiului Buzău, Constantin Toma, atrage atenția asupra impactului financiar pe care il poate avea modificarea legislației fiscale asupra bugetului local. Acesta a declarat recent că, în cazul în care autoritățile centrale vor decide să consulte primarii din întreaga țară cu privire la proiectul de buget pentru anul 2026, va insista pentru ca sumele de bani plătite de cetățeni din taxe și impozite să revină în bugetele locale.

Toma: “Sumele din taxe și impozite trebuie să rămână în cadrul bugetelor locale”

Primarul din Buzău a explicat că orice modificare în modul în care fondurile colectate de la cetățeni sunt gestionate poate avea consecințe directe asupra serviciilor publice și infrastructurii din oraș. “Dacă vom fi consultați și se va decide ca o parte din taxele și impozitele plătite de buzoieni să nu mai revină la nivel local, această decizie va afecta capacitatea noastră de a dezvolta și menține serviciile pentru comunitate”, a afirmat Toma.

În opinia sa, autonomia financiară a administrației locale trebuie păstrată, mai ales în contextul în care fondurile locale reprezintă principalul suport pentru proiectele de investiții și pentru funcționarea normală a orașului. El a mai spus că, pentru bugetul pe anul 2026, estimează o sumă de aproximativ 10 milioane de lei provenită din taxe și impozite, bani care trebuie să rămână în jurisdicția locală pentru a putea fi utilizată pentru nevoile comunității.

Context: legislația fiscală și centralizarea resurselor

Discuția despre centralizarea sau descentralizarea fondurilor publice a fost intens dezbătută în ultimii ani în spațiul politic românesc. Mulți primari și specialiști în administrație susțin că o parte din sumele colectate de autoritățile locale trebuie să fie decise și gestionate direct de către primării, pentru ca destinația lor să fie clară și adaptată nevoilor comunităților.

Pe de altă parte, guvernul central argumentează că redistribuirea resurselor la nivel național permite o mai bună coordonare și echilibrare a finanțelor publice, mai ales pentru zonele mai defavorizate. În acest context, varianta consultării primarilor cu privire la bugetele pe anii următori a fost de fiecare dată binevenită, însă în același timp controversată.

Impactul asupra orașului Buzău și a comunității locale

Pentru municipiul Buzău, suma de 10 milioane de lei observată în bugetul estimativ pentru anul viitor reprezintă o resursă esențială pentru derularea proiectelor de infrastructură, modernizare a școlilor și facilități publice. Orice decizie de a reduce sau de a redirecționa aceste fonduri către alte niveluri administrative ar putea complica planurile locale de dezvoltare.

Primarul Constantin Toma a transmis că adresarea către ministere și autoritățile centrale va fi una fermă, pentru a convinge factorii decizionali să păstreze autonomia locală în gestionarea impozitelor și taxelor. În același timp, el a subliniat că dialogul trebuie să fie constructiv, deoarece interesele comunității trebuie să primeze.

Perspective și urmări

Deocamdată, discuțiile privind bugetul pe 2026 sunt în stadiu incipient, iar consultările oficiale sunt așteptate în perioada următoare. Rămâne de văzut care va fi poziția finală a guvernului, în condițiile în care modificări legislative în domeniul fiscal pot influența semnificativ modul de finanțare a orașelor și comunelor din întreaga țară.

Primarul Toma și primarii din alte localități adresează un semnal clar: pentru o dezvoltare durabilă și sustenabilă, sumele provenite din taxe și impozite trebuie să rămână în administrarea locală, unde pot fi utilizate direct pentru nevoile celor care plătesc aceste contribuții. În următoarele luni, aceste dezbateri vor fi decisive pentru modul în care România va gestiona autonomia financiară a unităților administrative locale.

Diana Gheorghiu

Autor

Lasa un comentariu